Care este conceptul de afaceri europene prin prisma României?

Victor Negrescu: Cred că trebuie să explicăm într-adevăr românilor ce înseamnă afaceri europene. Afacerile europene se referă la politicile dezvoltate de Uniunea Europeană. Când vorbim de acest lucru vorbim de 2/3 din legislaţia naţională, pentru că 2/3 din legislaţia naţională sunt influenţate de legislaţia europeană. Vorbim de piaţă internă, vorbim de ce se întâmplă în sectorul digital, vorbim de legislaţie în domeniul afacerilor interne, vorbim de legislaţie care reglementează tot ceea ce înseamnă comerţul, ceea ce înseamnă practic relaţia cu ţări terţe. Sunt foarte multe chestiuni legate de afacerile europene şi în consecinţă, trebuie să aflăm mai multe despre mecanismele care permit să influenţăm deciziile europene, tocmai pentru a influenţa politica europeană şi în consecinţă şi perspectiva României în contextul acesta european.

De aceea, la nivelul ministerului nostru căutăm în perioada următoare să democratizăm accesul la informaţie europeană, pentru că noi credem că cetăţenii trebuie să deţină cât mai multe informaţii pentru a fi mai capabili să participe la procesul decizional european, să influenţeze lucrurile şi să simtă într-adevăr că sunt cetăţeni europeni cu drepturi depline. Primul pas în acest sens este tocmai să pregătim mai bine resursa noastră umană din sistemul public pentru a putea da informaţii corecte, pentru a putea maximiza potenţialul nostru la nivel european şi pentru a îi îndruma pe cetăţenii simpli să poată deveni cetăţeni europeni cu toate drepturile respectate, la nivel european.

Principalul proiect al ministerului, 2019 – România preia Preşedinţia Consiliul European. Care este agenda României pentru acest proiect? Ce ne dorim?

Victor Negrescu: Este un proiect al României, nu este nici măcar un proiect al unui minister. Ceea ce spun deseori, şi o spun cu foarte multă sinceritate, este că această preşedinţie nu va fi şi nu trebuie să fie a unui ministru sau a unui guvern. Trebuie să fie o preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene pe care cetăţenii să o simtă că fiind a lor. Fiecare cetăţean, la finalul celor 6 luni ale preşedinţiei, şi trebuie să menţionăm acest lucru, România va deţine această preşedinţie în prima parte a anului 2019 şi trebuie ca la finalul celor 6 luni, fiecare român să simtă că a fost parte a acestei preşedinţii.

De aceea, ce am încercat să facem în ultimele 2 luni este să deschidem procesul de consultare publică, să identificăm împreună priorităţile noastre naţionale, să popularizăm mai bine. De asemenea să ne pregătim pentru această preşedinţie, pentru că efortul organizatoric, efortul logistic, efortul uman este unul foarte important. Avem nevoie de aproximativ 250 de experţi care să prezideze şi să co-prezideze grupurile de lucru tehnice la nivelul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Avem nevoie de aproximativ 5000 de experţi care să lucreze la pregătirea dosarelor, la prezentarea punctelor de vedere naţionale, dar mai ales la comasarea punctelor de vedere venite din toate statele membre. Avem nevoie de foarte mulţi voluntari, de oameni care să lucreze alături de noi ca şi interni, deci practic, avem nevoie să schimbăm inclusiv cadrul legislativ şi legal în unele cazuri pentru a ne permite să facem anumite lucruri pentru această preşedinţie.

Efortul este unul mare, dar ce căutăm noi să facem este să implicăm cât mai mulţi români care vor să participe la conturarea noului statut al României în plan european. Au trecut deja 10 ani de când ţară noastră a aderat la Uniunea Europeană şi cred sincer că este timpul să ne schimbăm atitudinea, să ne comportăm ca un stat cu drepturi depline, să ne afirmăm interesele în plan european, să învăţăm cum să negociem cu alte state punctele noastre de vedere, pentru că dincolo de preşedinţie este importantă maniera prin care ţara noastră poate să contribuie la viitorul Europei. Lucrurile se schimbă foarte rapid şi probabil anul 2019 va fi un moment culminant în acest proces de schimbare al Uniunii Europene, aşa cum este ea astăzi şi mai mult decât atât, va fi un moment în care vom discuta despre schimbarea cadrului financiar multianual, practic cum se alocă fondurile europene, cum se alocă granturile europene la nivelul Comisiei Europene şi noi vom fi acolo, practic în mijlocul acestor negocieri pentru a dicta viitorul financiar european, viitorul alocărilor bugetare la nivelul european.

Aţi fost europarlamentar până de curând. Cunoaşteţi mecanismele europene foarte bine, cunoaşteţi percepţia celorlalte state partenere României, este România pregătită din punctul de vedere al partenerilor noştri pentru acest proiect?

Victor Negrescu: Eu îmi doresc ca România să depună toate eforturile pentru a fi pregătită şi îmi asum acest proiect chiar şi individual uneori, prin a cauta să verific că avem capacitatea necesară administrativă pentru a deţine această preşedinţie. Vă dau un exemplu ilustrativ pentru ceea ce încercăm să facem împreună cu Guvernul României. Practic m-am întâlnit cu fiecare preşedinte şi vicepreşedinte desemnat de către ministere pentru a gestiona această preşedinţie, aproximativ 250. Am discutat cu ei într-o limba de circulaţie internaţională pentru a mă asigura că într-adevăr cunosc o limbă de circulaţie internaţională, am discutat despre fiecare dosar în parte, studiind împreună dosarele în prealabil. Eu cred, şi noi credem, toţi colegii mei, credem că întra-devăr, când vorbim de afaceri europene este timpul să trecem peste retorica politică.

Avem nevoie de identificarea unor elemente comune care ne permit nouă întradevăr să fim mai puternici în raport cu partenerii europeni. Îmi doresc întradevăr un consens în domeniul afacerilor europene, între Guvernul României, Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială şi între parteneriatele politice active la noi în ţară, pentru că doar aşa putem fi mai puternici. Chiar avem un exemplu recent unde am reuşit să stabilim acest consens naţional. Mă refer aici la vizita preşedintelul francez, preşedintelui Macron, unde îmi place să cred că am reuşit cu toţii să spunem aceleaşi lucruri, să vorbim pe aceeaşi limba, să transmitem aceleaşi mesaje şi întradevăr să fim puternici în discuţiile pe care le-am purtat.

Este clar că este nevoie de o simbioză la nivelul clasei politice atunci când vorbim de proiectul acesta pentru 2019, când vorbim de poziţia României în Uniunea Europeană şi în faţa partenerilor pe care noi îi avem.

Victor Negrescu: Eu cred că România şi în acest caz trebuie să fie mai sigură pe sine. Trebuie să prezinte Europei capacitatea noastră de inovare. Oraşele noastre care uşor-uşor devin mai inteligente, mai apropiate de cetăţeni şi mai ales ecosistemul industriei de inovare care s-a creat în anumite localităţi. Şi în acest sens, când spun că trebuie să ne schimbăm atitudinea, spun că ar trebui să prezentăm aceste exemple de bună practică, să le exportăm uneori şi mai ales să creăm anumite sinergii la nivel european. De aceea, încă de la preluarea mandatului de ministru, am căutat să introduc conceptele inovative în activitatea mea şi să prioritizez acest sector pe agenda noastră europeană şi pe agenda noastră în vederea pregătirii preşedinţiei. De aceea, împreună cu Ministerul Comunicaţiilor, pregătim o serie de acţiuni, unele axate inclusiv pe conceptul de smart city, avem o serie de evenimente pregătite deja în acest sens, o serie de demersuri, pentru că noi credem că astfel prezentăm România de astăzi şi de mâine.

Practic noi gândim la nivelul guvernului în termeni de continuitate. Avem centenarul anul viitor, celebrăm trecutul şi 2019 când vom avea preşedinţia, ne putem dedica viitorului. Astfel putem spune că acest concept de smart city vine ca o continuitate foarte pozitivă a mesajelor pe care vrem noi să le transmitem şi ce ne dorim noi foarte mult este să avem cât mai mulţi actori care vor să participe la acest proces al nostru de a populariza inclusiv acest concept în viitorul apropiat.

2015 – Agenda Digitală, Europarlamentarul Anului, 2017 – Ministrul pentru Afaceri Europene.

Victor Negrescu: Eu cred sincer că lumea se schimbă, poate mai repede decât ne putem noi aştepta. Am călătorit în toată lumea şi când eram europarlamentar şi înainte de a fi europarlamentar şi am întâlnit foarte multe idei interesante, inovative, care sunt capabile, într-o fracţiune de secundă, să schimbe lumea aşa cum este. Că vorbim de maşinile inteligente, că vorbim de semaforizare inteligenţă, că vorbim practic de anumite celule care permit construcţia mai rapidă a unor produse sau imprimantele 3D, sunt foarte multe lucruri care deja sunt acolo şi schimbă uşor-uşor lumea.

Anumite ţări sunt pregătite pentru acest proces. Anumite localităţi din lumea aceasta şi din Europa sunt pregătite pentru acest proces. Eu îmi doresc ca România să fie pregătită pentru ceea ce se poate întâmpla, şi nu numai să fie pregătită, nu doar să aştepte ca aceste inovări să schimbe lumea, ci să participe la construcţia acestor elemente tehnice noi care pot schimba într-adevăr într-un sens pozitiv lumea aşa cum este ea astăzi, pentru că eu cred în resursele noastre umane, cred că avem nişte oameni foarte bine pregătiți, oameni foarte inteligenţi, oameni cu idei extrem de creative. Trebuie să găsim doar mijloacele prin care toţi aceştia să lucreze împreună. De fapt acesta este principalul impediment pe care noi îl întâlnim în construcţia unor lucruri pozitive pentru ţara această. Ideea de a lucra împreună, de a vorbi despre ceea ce ne uneşte, mai puţin despre ceea ce ne separă şi cred că în jurul unui concept inovativ. De oraşe inteligente, de securitate inteligentă, de folosire mai aplicată a inovaţiei. În jurul acestor concepte pozitive putem să găsim mijloacele prin care să fim măcar o dată cu toţii uniţi, profitând şi de 2018 şi de 2019.

Cum credeţi că ar trebui să se comporte România ca partener în zona securităţii cibernetice?

Victor Negrescu: Eu cred este timpul să democratizăm şi acest concept de securitate cibernetică. România este un etalon la nivel mondial în acest domeniu şi cred că ar trebui să fim mai mândri de acest lucru şi să îl popularizăm mai bine la nivel european şi la nivel internaţional. Un demers important este de a găsi mijloacele prin care să aducem şi fonduri pentru a sprijini potenţialul pe care noi îl avem. Fonduri care sunt disponibile la nivel european, poate sunt disponibile şi la alt nivel. Ce vom încerca noi să facem este să găsim mijloacele prin care acest ecosistem existent în ţară să fie conectat, de exemplu la fondul de apărare care va fi creat acum la nivel european, conectat la viitoarele granturi europene FP9 care vor fi lansate după Orizont 2020 şi a găsi mijloace prin care întradevăr putem să accesăm de aici din ţară acele fonduri disponibile acolo la Bruxelles, şi plecând de aici să găsim mijloacele prin care nu doar suntem buni în acest domeniu şi ne mândrim, ci întradevăr există un demers instituţionalizat.

Alba Iulia Smart City. Cum putem replica acest model? Mie îmi place să spun că este singurul model sănătos de smart city din România, pentru că avem implicată autoritatea centrală prin Ministerul Comunicaţiilor, autoritatea locală care până la urmă este şi beneficiarul acestor tehnologii în slujba cetăţeanului şi avem şi un conglomerat de companii, ONG-uri care au venit cu idei, vin cu tehnologii, vin cu inovaţii. Cum putem replica mai repede acest model la nivelul României?

Victor Negrescu: În primul rând, vreau să spun din start ceea ce am mai spus şi anterior, eu sprijin acest demers şi e este un demers pozitiv. Important este însă ca ecosistemul creat acolo sau cel puţin energiile care s-au conturat în jurul acestui proiect să îşi continue demersurile. Uneori mai remarc o întârziere în implementarea anumitor proiecte şi mi-aş dori ca de la ideile palpabile, cetăţenii să vadă ce înseamnă Alba Iulia Smart City. Plecând de la aceste elemente pe care le putem vedea cred că putem replica acest model dar pentru a replica trebuie să facem un demers extrem de important pe care l-am văzut recent ca fiind dezvoltat de către Ministerul Educaţiei.

Domnul Ministru Liviu Pop a declarat recent în mai multe conferinţe de presă, dar şi în discuţiile pe care le-am purtat cu dânsul despre nevoia de a introduce elementele digitale în procesul de învăţare, de a îi învaţă pe tineri ce înseamnă inovaţia, IT-ul, programarea şi alte concepte de acest gen. Cred că acesta poate fi primul pas şi dacă este un model de succes, automat prin reproducerea sa în multe judeţe din ţară putem avea ecosistemul care permite oraşelor să fie smart, inteligente şi care să împingă decidenţii într-adevăr să conştientizeze nevoia de a se moderniza pentru că dacă nu există cerere, cu siguranţă există dificultate din partea decidenţilor să prezinte şi oferta.