- Publicitate -
- Publicitate -

Care sunt principalele obiective și planuri de investiții pe care le aveți în vedere pe termen scurt, mediu și lung? Câte ore sau zile avem la dispoziție pentru răspunsul acesta?

Pentru că e mult de vorbit despre planurile de investiţii, oricare ar fi termenele acestora. Important e că vrem şi putem să facem din Alba Iulia – capitala de suflet a românilor – cel mai smart oraş din România. De altfel, în departamentul din primărie care se ocupă de acest proiect, circulă, mai nou și un fel de dicton auto-motivațional: „smart goes smarter goes smartest”.. Pentru că, la viteza cu care se schimbă lucrurile în domeniu, „smart”, în forma sa inițală, oarecum „ simplă”, aproape că nu mai e suficient. E nevoie de mai mult, de adaptare permanentă și reinventare continuă. Concret, vă pot da câteva cifre: până acum, companiile au investit în proiectul pilot Alba Iulia Smart City peste un milion de euro. Avem 60 de proiecte contractate, din care foarte multe soluţii deja funcţionează la parametri optimi. Obiectivul nostru cel mai important este crearea unui oraş pentru oameni, în care totul să devină mai facil, mai util, mai concentrat pe cetăţean, decât pe „ideologii” administrative. Este un obiectiv care poate părea, la o analiză superficială, o utopie. Dar dacă ne punem în postura de locuitor al cetăţii, am vedea că nu alergăm după cai verzi pe pereţi, ci după normalitate. Ştiu că e greu ca un aparat administrativ să coboare din turnul de fildeş în agora oraşului, dar noi, la Alba Iulia, am făcut asta de mult timp. Şi a fost bine. Pulsul oraşului se ia din mijlocul oamenilor, nu de la geamul biroului din primărie.

Care sunt realizările/principalele proiecte în care v-ați implicat de când ați preluat această funcție?

Ceea ce este foarte important de subliniat aici este faptul că funcţia de city manager se află într-o complementaritate totală cu cea de primar. E un „featuring”, o interdependenţă totală. Primarul este în această funcţie prin voinţa şi votul oamenilor, pe când city managerul devine parte din echipă pe baza know-how-ului, competenţelor şi prin capacitatea de a privi totul dintr-o perspectivă tehnică, pentru a genera un plus de valoare pentru oraş şi locuitorii lui. Primarul la Alba Iulia este o forță ancorată în faptele materializate în interesul comunității. Coexistența celor două funcții și succesul echipei depind, deopotrivă, de competențele profesionale complementare, cât și de valorile comune împărtășite, încrederea și dorința de a contribui împreună la progresul orașului. Ca și city manager, m-am implicat în majoritatea proiectelor care au vizat dezvoltarea oraşului, pe toate direcţiile de evoluție ale acestuia. Şi voi aminti doar câteva dintre realizările noastre: Alba Iulia este primul oraș din România care are o strategie a proiectelor de dezvoltare 2014 – 2020 realizată în colaborare cu Banca Mondială. Datorită capacităţii administrative, a echipei proprii de resurse umane, este – conform raportului Băncii Mondiale – campionul orașelor reședințe de județ din România în atragerea de fonduri europene pe cap de locuitor (peste 200 milioane de euro fonduri nerambursabile în ultimii 10 ani). Mai mult decât atât, am creat o strategie de promovare a oraşului, pentru că Alba Iulia are un potenţial turistic imens. Astfel, a devenit o destinaţie turistică din ce în ce mai atractivă prin punerea în valoare celei mai mari cetăți din România, ce include monumente şi instituţii naţionale unice. Alba Iulia este primul oraș din România care deține un manual de brand, un set de reguli, recomandări și exemple de folosire a brandului orașului, care au scopul de a menține coerența strategică și vizuală a brandului și de a crește vizibilitatea orașului la nivel național și internaţional.

Aceste realizări au adus orașului titlul de exemplu de bune practici în cadrul unuia din programele de finanțare ale Comisiei Europene, Programul URBACT III, unde Alba Iulia este prezentat ca etalon european pentru alte orașe cu caracteristici asemănătoare care pot replica succesul urbei noastre în domeniul marketingului de oraș. Alba Iulia este o Destinație Europeană de Excelență recunoscută oficial de către Comisia Europeană începând cu anul 2012. Pentru a avea acces la o creditare mai ieftină de pe piețele de capital, pentru a prezenta credibilitate în fața investitorilor, Alba Iulia este primul oraș din Romania care și-a plasat anual începând cu anul 2013 în mod transparent cheltuirea fondurilor publice sub analiza Agenției Internaționale de Rating Moody’s – una din primele trei cele mai importante agenții de rating din lume. Este orașul care a finalizat deja proiecte care pregătesc trecerea spre un oraş inteligent (generatoare solare de energie, transport public inteligent, turism inteligent, îmbunătăţirea eficienţei energetice etc.). Prin diversitatea partenerilor, inventivitatea soluţiilor propuse şi abordarea integrată, proiectul Alba Iulia Smart City 2018 are deja vizibilitate naţională şi internaţională, astfel încât organizații din oraşe care abordează astfel de proiecte finanţate de către Comisia Europeană (Londra, Paris, Genova, Ghent, Trondheim, Uthrecht, Berlin etc.) au solicitat informații referitoare la acest proiect inovator.

Mai mult, inițiativa proiectului Alba Iulia Smart City 2018 a fost deja recunoscută oficial ca exemplu de bune practici pentru sectorul public inovativ la nivel european, unde a câștigat în acest an premiul European Public Sector Award – Premiul European Pentru Sectorul Public – EPSA. EPSA a primit în 2017 peste 150 de soluții inovative pentru provocări cotidiene și complexe, cu care se confruntă societățile noastre, din partea administrațiilor publice din 30 de țări europene și din partea unor instituții și agenții ale UE. Alba Iulia a fost premiată pentru ’’Un sector public inovativ în 2017 – Soluții noi la provocări complexe, cele mai bune practici la nivel local și supra-local.’’ Recent, a fost finalizat şi diseminat în conferinţă de presă studiul „Smart Cities Research” – „The Business Case for Smart Cities: Alba Iulia”, efectuat de către Siemens, cu scopul de a analiza modelele financiare și beneficiile care pot fi obținute pe mai multe axe de infrastructură inteligentă, în funcție de prioritățile şi nevoile oraşului Alba Iulia.

Vă preocupă trecerea orașului către unul inteligent? Care ar fi primii pași de făcut în acest sens?/ Care au fost etapele parcurse?

În orice competiție, chiar și sau, cu atât mai mult, în cea cu tine însuți, startul e esențial. Pentru că n-ai nici o șansă, oricât de tare ai trage pe final, daca startul a fost unul slab sau, și mai rău, ratat. Astfel, înainte de a începe efectiv proiectul „Alba Iulia Smart City 2018”, la noi existau soluţii inteligente implementate, super testate şi funcţionale: 4 instituţii publice – Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”, Căminul pentru persoane vârstnice, Centrul de zi pentru persoane vârstnice şi Direcţia de programe a Primăriei Alba Iulia – au fost dotate cu 1714 panouri fotovoltaice, cu o putere cumulată de 257kw. Transportul public din Alba Iulia este unul dintre cele mai smart din ţară: biletele se pot cumpăra cu un SMS, STP Alba a introdus cardurile de mobilitate urbană (e-ticketing), fiind prima companie din România care foloseşte sisteme de validare bazate pe poziţia GPS a călătorului, în relaţia cu zonele tarifare.

De asemenea, STP Alba este primul operator public de transport care a devenit partener cu administraţia municipală în transportul intercomunitar. Aceste facilități au adus de-a lungul anului recunoașteri naționale și internaționale Societății de Transport Public local din Alba Iulia: a câștigat titlul de „Compania de transport a anului” la competiția națională organizată în anul 2017 în cadrul evenimentului Ziua Cargo din Brașov unde a primit și premiul IT și totodată a câștigat premiul de excelenţă oferit de Uniunea Internaţională a Transportului Rutier pentru cel mai bun operator de transport cu autobuze din Europa (IRU Bus Excellence Award 2013. Proiectul pilot „Alba Iulia Smart City 2018” a fost demarat anul trecut, printr-un protocol de cooperare între Municipiul Alba Iulia și Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională. Conform Ministerului, această inițiativă a venit în contextul în care industria TIC din România înregistrează valori crescute de concentrare și dezvoltare, cu o piață de produse și servicii bazate pe tehnologii inteligente în continuă creștere. Până în prezent, Municipiul Alba Iulia a contractat 60 de proiecte, semnând protocoale de colaborare cu start-up-uri inovative la mari companii de renume internațional, cu unele semnând protocoale de cooperare sau aflându-ne în discuții avansate. Toate soluțiile propuse de companii se realizează sau se vor realiza pe costul exclusiv al companiilor, Primăria oferind sprijin şi infrastructura necesară implementării. Obiectivul nostru este să avem cel puţin 100 de proiecte contractate și implementate în anul Centenar.

Orașele inteligente se remarcă prin poziționarea cetățeanului în centrul intereselor administrației. Cum credeți că poate fi realizat acest lucru și în ce orizont de așteptare?

Asta este, de fapt, esența administrației, absolut totul pentru cetățean: exact pentru asta suntem aici și la fel ar trebui să stea lucrurile până și în cea mai mică primărie de comună din România. Prin Smart City doar ducem asta la un alt nivel, mai înalt și mai actual, mai up-to-date, daca vreți. Pentru că, în esență, cam despre asta e toată povestea cu smart city: nu despre a te da oraș deștept ci despre a demonstra că într-adevar ești. Toate proiectele din gama smart city răspund prin tehnologii inovatoare nevoilor stringente cu care se confruntă comunitatea locală: dezvoltare durabilă, infrastructura ICT, mobilitate urbană, sănătate, eficienţă energetică, calitatea locuirii, valorificarea potenţialului turistic, educaţie, e-administraţie, mediul de afaceri etc. Pentru municipalitatea albaiuliană, beneficiile se vor traduce în oportunitatea de a testa gratuit soluţii inteligente care să transforme oraşul Alba Iulia întrunul al cetăţenilor, al turiştilor şi al investitorilor. În afara acestei paradigme, nu putem vorbi de oraş inteligent, ci de proiecte fără relevanţă, de bani absorbiţi artificial şi de interese nu tocmai nobile. Ceea ce este extrem de important într-un smart city este faptul că pilotarea de soluţii inteligente de către diverse companii în mediul administrativ, instituţional sau în mediul privat, creează punţi de legătură între cei care au know-how-ul tehnic şi cei care au infrastructura și, mai ales, deschiderea pentru testarea know-how-ului şi a soluţiilor propuse. În urma pilotării, se creează parteneriate de business, al căror rol în dezvoltarea economică a unui oraş nu mai are rost să-l diseminez. Un oraş cu o economie sănătoasă, durabilă întoarce beneficiile înspre comunitate, creează perspective noi pentru cetăţeni şi ţine „acasă” mediul antreprenorial.

Considerați că funcția de Administrator Public este reglementată corespunzător? Având în vedere că pentru susținerea procesului de dezvoltare și modernizare a administrației publice locale este nevoie de un ansamblu de măsuri legislative concrete, după opinia dumneavoastră, ce ar trebui modificat în legislația existentă?

Ca și cea de Smart City, noțiunea de city manager/ administrator public e una relativ nouă, aparută din necesitățile locale și adaptată acestora. Nu doar la Alba Iulia ci în toate orașele importante și care vor să construiască durabil și să se dezvolte după principii moderne, actuale.

Tocmai prin prisma „vârstei” ei destul de fragede, funcția de administrator public încă suportă update-uri și modificări în modul în care e reglementată. Însă nu vă pot spune eu exact și exhaustiv care ar fi acestea, pentru că nu pot vorbi decât din punctul meu de vedere și prin prisma realităților din Alba Iulia, care, fără îndoială, sunt diferite de alte locuri. Nu sunt mulțumit de cum este reglementată azi această funcție în raport cu responsabilitățile reale asumate de un city manager. De la calitatea de ordonator de credite până la responsabilități în conceperea și implementarea unor proiecte de milioane de euro, ca să ofer două exemple. În legea administrației publice locale sunt doar câteva paragrafe care reglementează funcția, dar acasă, în primării și consilii județene sunt zeci de responsabilități cuprinse în fișele de post și contractele de management ale city și county managerilor. Opinez că denumirea funcției – administrator public – este o prostie, este fundamental neinspirată. City managerul trebuie să fie o poziție tehnică, instruită unitar și adaptat nevoilor administrației locale la cursuri consistente și util construite, o funcție angajată prin concurs, pe durată nedeterminată și cu obiective și indicatori de performanță. Pleci când nu îți atingi obiectivele, sau când subordonezi legile intereselor private. Această funcție are nevoie de un statut clar și de responsabilități reglementate în primul rând în legea administrației publice locale, dar și în regulamentele de organizare și funcționare
ale unităților administrativ-teritoriale.

Sunteți de acord cu obligativitatea funcției de administrator public la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale?

Categoric, nu! Și parțial v-am spus deja, mai devreme, și de ce. Dacă vreți, o să dezvolt. Obligativitățile ne-au măcinat o parte suficient de importantă din istoria modernă, încât să ne simțim îndreptățiți să le privim cel puțin circumspect. Necesitățile sunt cele care ar trebui să ne guverneze. Astfel, lucrurile sunt destul de simple: ai nevoie de administrator public? Creezi funcția și, din dimineața următoare, omul trece la treaba. N-ai suficiente argumente încât să se justifice o astfel de funcție în județul, orașul sau comuna ta? N-o crea, simplu. Pentru că, dacă o „inventezi” doar de dragul de a face mai stufoasă grila de personal, înseamnă că ai tu însuți o problemă majoră și ar trebui să o rezolvi pe asta, înainte de orice. Să ai un adiminstrator public doar de dragul de a-l avea (și de a-l plăti, pentru că, până la urmă, asta e „castana fierbinte”) duce în derizoriu și decredibilizează această „funcție”, eminamente tehnică și profund utilă, acolo unde este cu adevărat nevoie de ea. Pot fi de acord cu situația în care un administrator public să lucreze cu mai multe comune de exemplu, pentru a gestiona unitar un concept de dezvoltare, pentru a eficientiza consumul de resurse, pentru a genera complementaritate. Dar, individual, nu toate cele peste 3000 de administrații din România au nevoie de administratori publici.

Cum vedeți orașul în 2020?

Ţinând cont de proiectele pe care le avem şi de impactul pe care îl au asupra oraşului, sunt convins că în 2020, Alba Iulia va fi o capitala digitală a României. Suntem de pe acum liderul implementărilor de soluţii inteligente, dar nu agreăm topurile de acest gen. Fiecare soluţie implementată la noi poate funcţiona în aceiaşi parametri în oricare alt oraş din ţară. Importantă e deschiderea spre avantajele enorme pe care le aduce tehnica modernă şi proiectarea rezultatelor dincolo de aroganţe politice, timidităţi naive sau clasicele „nu avem cu ce”. De la primari şi city manageri porneşte totul. Beneficiile sunt ale cetăţenilor. Doar aducând beneficii cetăţenilor, poţi crea o administraţie performantă. În momentul în care nu se văd beneficiile în comunitate, totul se blochează la porţile primăriei. Noi avem şi „norocul” că avem unul din cei mai open-minded primari din ţară, un om care are puterea şi inteligenţa să treacă peste detaliile tehnice ale soluţiilor şi să vadă efectele, rezultatele sau beneficiile pe care le aduc. Așa că 2020 mi se pare un orizont destul de apropiat, cu siguranță Alba Iulia va fi atunci un oraș cu multe șantiere în desfășurare pentru mobilitate inteligentă, iluminat inteligent, eficiență energetică, patrimoniu, educație etc. În același timp ne amplificăm preocuparea pentru digitalizarea serviciilor administrației, pentru acoperirea spațiilor publice importante ale orașului cu WI-FI gratuit, cu promovarea online și smart a oportunităților turistice din oraș.

Al cui considerați că este atributul implicării comunității în soluționarea problemelor locale și cum poate fi atins acest obiectiv?

În mod evident, este atributul – şi nu numai atributul, ci DATORIA – administraţiilor locale să implice comunitatea şi să rezolve, prin implicarea acesteia, problemele oraşului. Altfel, care ar fi relevanţa unui aparat administrativ? La noi, simţul civic este cel mai timid dintre toate simţurile. La polul opus, stă „datul cu părerea”. Or, rolul administraţiei locale e să se concentreze pe comunitate, astfel încât să rezolve problemele pornind din agora, cum spuneam la început, nu coborând dintr-un turn de fildeş. Astăzi avem termeni tehnici pentru aceste lucruri – e-guvernare, e-cetăţean etc. –, dar toate se traduc liber prin „datoria civică a administraţiei locale”, implicare, dedicare, rezolvare. Au început să se înfiinţeze ONG-uri cu caracter civic. În unele cazuri, ele doar cer bani şi critică. În altele, se implică, vin în primărie, solicită efectiv parteneriate cu primăria în acţiunile lor, comunică foarte bine, iar rezultatele muncii lor se văd. În cadrul proiectului „Alba Iulia Smart City 2018”, am pus la dispoziţia comunităţii aplicaţia Civic Alert, prin care cetăţenii pot trimite sesizări la Dispeceratul Primăriei cu telefonul mobil. Avem 8 căi de implicare a cetăţenilor – puse la dispoziţia lor deja– în rezolvarea problemelor oraşului. În curs de implementare, avem soluţia de City Health care, la fel, facilitează implicarea civică în „sănătatea” oraşului. Avem soluţii de comunicare directă cu cetăţenii, de tip „chat support” pentru îmbunătățirea comunicării dintre cetățeni și municipalitate pe site-ul web al instituției (www. apulum.ro), folosind produsul ChatPiper, soluţii de smart community, care au ca obiectiv principal transparența instituțiilor publice din perspectiva comunității (open administration) și crearea contextului favorabil dezvoltării mediului economic local, respectiv promovarea antreprenoriatului prin metode moderne (smart business), servicii digitale pentru e-comunitate – iCloudSolution – care permit întâlnirea cererii cu oferta în mediu virtual, cu beneficii în evaluarea calităţii serviciilor private oferite cetăţenilor, promovarea şi identificarea online a tipologiilor de servicii ofertate, accesul facil la planificarea, organizarea şi rezolvarea problemelor prin intermediul unor servicii eficiente şi de calitate etc.

Considerați că este necesară o mai bună comunicare cu cetățenii?

Necesară spre obligatorie! Într-o eră a comunicării în viteză, instant, pe toate palierele posibile, noi, inclusiv prin soluțiile incluse în planul de Smart City, exact pe asta mizăm: pe comunicarea continuă cu cetăţenii. Cu cât o administraţie comunică mai bine cu cetăţenii, cu atât sunt mai vizibile acţiunile acesteia în comunitate. Degeaba faci, dacă nu spui ce faci, de ce faci şi ce rezultate va avea ceea ce faci. Nu e vorba de laudă, ci de înştiinţare, aducere la cunoştinţă – în termeni mai vechi –, iar în termeni smartcitymagazine.ro 20 noi – de comunicare, de diseminare şi de evaluare. Consider că administraţiile locale sunt nevoite „să reînveţe” limbajul comunităţii, pentru ca totul să fie mai transparent şi mai uşor de înţeles de către cetăţeanul simplu. S-a dus vremea când cei din primării vorbeau în „dodii”, iar oamenii înţelegeau doar 10% din „slang-ul” administrativ. Şi nu e vorba doar despre limbaj, ci mai ales de atitudine, de comunicare prin atitudine, prin transparentizarea proceselor birocratice şi prin reducerea lor la minimul necesar. Aceste lucruri contează foarte mult. Iar un smart city tocmai asta vrea să fie: o urbe în care să te mişti digital, să ai totul la câteva clickuri distanţă, să primeşti răspunsuri oficiale pe mail, să obţii „hârtii” de la primărie online, fără să stai la cozi sau să trebuiască să faci 5 drumuri pentru un certificat, o chitanţă în plus sau o altă hârtie de la o instituţie aflată în cealaltă parte a oraşului. Spunem azi că nu ne mai ajunge timpul: păi efectiv din aceste cauze nu ne mai ajunge timpul, pentru că dacă avem ceva de rezolvat din punct de vedere administrativ, trebuie să ne luăm o zi de concediu, ca să ne putem plimba între instituţii, cu dosare în mână şi cu bani cheltuiţi în plus. Dezideratul unui smart city este să pună toate aceste proceduri la un loc, să le simplifice digital şi să eficientizeze tot procesul în favoarea cetăţeanului. Aceasta este cea mai bună comunicare: când ai făcut dintr-un angrenaj complicat un procedeu simplu, executabil din faţa monitorului sau de pe telefonul mobil. Atunci vorbim de comunicare prin eficientizare. Atunci va vedea cel mai bine cetăţeanul cât de util este un proiect de oraş inteligent.

Dacă există aspecte pe care nu le-am abordat în întrebările de mai sus, dar pe care le considerați a fi relevante, vă rugăm să le precizați.

Există câteva aspecte pe care tot insist încă de la demararea ideii de „Alba Iulia Smart City”, şi anume că Romania are nevoie de politici publice şi de o legislaţie care să permită oraşelor să fie conduse inteligent. E nevoie de un „data collect” la nivel naţional şi local: date foarte importante care ţin de reţelele de utilităţi şi consumurile specifice, de la energie la apă şi canal, de la datele telecom la cele ce ţin de intervenţiile de urgenţă, de la datele GIS privitoare la cadastru, patrimoniu, urbanism sau zonele verzi la cele ce ţin de transportul public şi altele, care trebuie furnizate şi manageriate în comun de echipe pluridisciplinare în centre urbane de management al datelor. Analizele şi predicţiile care decid inteligent viaţa unui oraş pot şi trebuie administrate în comun de către administraţia locală şi mediul privat.

De asemenea, România are nevoie de programe de formare educaţională profesională, programe orientate spre dezvoltarea şi managementul oraşelor inteligente. Guvernul trebuie să încurajeze dezvoltarea de masterate, cursuri post universitare, ateliere practice etc. Există cadre potrivite dacă există interes. Şi ar trebuie să fie interes, pentru că e în favoarea mediului educaţional şi antreprenorial totodată. E vital ca cineva să reunească reprezentanţii administraţiei locale cu cei ai vendorilor de tehnologie, pe cei ai mediului de afaceri cu cei din sectoare publice precum educaţia, sănătatea, mediul etc. Dacă vrem oraşe inteligente, trebuie se ne educăm inteligent.

 

- Publicitate -