- Publicitate -
- Publicitate -

Managementul situațiilor de urgență și al dezastrelor este o temă care impune o abordare integrată, cu prioritate la nivelul acțiunii locale. În urmă cu circa 15 ani, am participat la o auditare integrată de mediu, sănătate și securitatea muncii (ISO14001/OHSAS18001). Acea auditare avea loc într-un oraș situat nu departe de malul oceanului, fiind nu cu mult timp înainte pe linia de desfășurare a unui ciclon, în urma căruia fuseseră semnalate mai multe pagube materiale.

Atunci am văzut urmele lăsate de ciclonul care luase acoperișuri ale unor depozite și la care se lucra pentru remediere și adoptarea unor noi soluții mai sigure de fixare a acoperișurilor. Eram în fața urmărilor unui fenomen meteo periculos, de tipul celor ce țin de evoluția fenomenului schimbărilor climatice și care impuneau măsuri de siguranță suplimentară pentru cazul în care acest fenomen avea să se repete.

Atunci și acolo, acel fenomen meteo extrem era parte a managementului integrat de mediu, sănătate și securitatea muncii. Se poate spune că și la noi există asemenea sisteme integrate, aplicate de mai mulți ani, totuși, cred că suntem de acord că aplicarea este mai sumară.

O explicație ar fi și faptul că ne confruntăm de mai puțin timp cu aceste fenomene extreme, la care se adaugă și insuficiența fondurilor alocate acestor măsuri. Deobicei, măsurile sunt rezonabile și nu vizează prevenirea, ci reacția în situații de urgență. La aceste explicații trebuie să adăugăm și nevoia de a îmbunătăți managementul, cu orientare spre măsuri proactive, de prevenire si minimizare a efectelor fenomenelor meteo extreme. Iată-ne ajunși în momentul creșterii numărului de fenomene meteo extreme și în țara noastră, ceea ce face necesară analiza periodică a măsurilor proactive, de pregătire și reacție în cazul apariției unor asemenea fenomene.

Pregătirea proactivă se referă la proceduri de acțiune a autorităților, dar și la modul în care populația are acces la informare în timp real, la o însușire temeinică a setului de măsuri pe care trebuie să le ia în funcție de tipul evenimentului periculos și de nivelul de alertă indicat de serviciile responsabile cu monitorizarea și informarea. Intenționam de ceva timp să scriu despre prevenirea efectelor negative și chiar devastatoare pe care fenomenele meteo extreme le pot produce în mediul urban, dar cu referire la alte regiuni ale Globului, acolo unde cicloanele, uraganele devin din ce în ce mai puternice, lovind cu putere devastatoare orașe de pe coastele oceanelor sau insule mici dens populate. Acolo, fenomenele meteo periculoase pun în pericol chiar teritorii locuite.

Acum nu se mai vorbește despre o perspectivă a migrației climatice, acest fenomen devine în fiecare zi o realitate, fiindcă nivelul mărilor și oceanelor crește ingrijorător și oamenii se vor muta mai întâi temporar și apoi definitiv din calea apelor. Iată însă, că furtuna puternică venită aproape din senin în vestul țării noastre, duminică 17 septembrie 2017, a surprins prin virulența cu care a lovit și prin efectele grave, inclusiv pierderi de vieți omenești care au avut loc cu prilejul acelui episod meteo-climatic extrem. Furtuna s-a manifestat pe o arie extinsă și a afectat așezări umane, orașe, comune, sate. Aceste fenomene, incluzând și tornadele, s-au înmulțit ca număr și intensitate pe teritoriul României, ele manifestându-se în perioadele de schimbare a temperaturilor care au loc la trecerea dintr-un anotimp în altul. În cazul menționat mai sus, la trecerea de la canicula verii la o vreme mai răcoroasă, de toamnă.

Am observat apoi alerta de furtună care a avut loc la București, în ziua de 20 septembrie 2017. Deși atenționarea nu s-a manifestat la scara inițial prognozată, s-a putut constata că populația din mediul urban se conformează prompt și într-o măsură mai mare decât cea rurală, la asemenea atenționări. Aceasta dă încredere în disciplina de care cetățeanul poate da dovadă în asemenea ocazii. La o primă evaluare, comunicarea între instituțiile responsabile cu reacția în asemenea situații este mai deficitară decât comunicarea de la autorități la cetățean prin canale media, internet sau directe. Astfel, practica zilei respective a dovedit că cetățenii pot fi foarte repede informați și gata să ia măsurile proprii necesare protecției lor, a familiilor și bunurilor. Este de apreciat simțul civic al bucureșteanului care știe să respecte autoritatea.

Desigur că există și reversul pe care îl poate crea o alarmare insuficient documentată înainte de a fi lansată, fiindcă aceasta poate crea panică și apoi, dacă evenimentul extrem nu are loc, sau nu la dimensiunea așteptată, atunci cetățenii își pot pierde din încrederea în anunțurile pe această temă. Aceste fenomene pot fi privite și ca un hazard climatic, fie că sunt valuri de căldură, precipitații sub formă de ninsori abundente sau inundații. Ele pot să apară și succesiv, dar și împreună, producând astfel efecte crescute asupra omului si mediului.

Privesc diferențiat populația urbană densă de cea rurală. Mediul urban, cel puțin în orașele mari, prezintă caracteristici specifice, cum ar fi: (1) valurile de căldură din timpul verii (ex. : influența celui de origine africană, care poate cauza oscilații ale stării de sănătate, acutizarea unor probleme ale bolilor cronice, fie circulatorii, fie reumatice) ; (2) scurtarea anotimpurilor de tranziție (primavară și toamnă) care necesită o pregatire a organismului uman, care este mai dificilă la grupurile vulnerabile, pentru că aceste tranziții pot avea perturbări fizice și psihice, scăderea vitalității și a randamentului profesional. Perturbările privesc lipsa de vitalitate a tuturor grupurilor de vârstă, variații de tensiune, amețeli, dureri de cap, de articulații, etc. Iată de ce ar fi necesar ca cetățeanul din zona urbană să afle care sunt stările pe care le poate avea în cazul unui fenomen de hazard climatic. Uneori, dar mai rar, acest lucru este evidențiat în prognoze și astfel previne omul cu privire la stările pe care le poate avea.

Sunt țări în care chiar tipul activităților este planificat funcție de aceste evenimente meteo, în așa fel încât omul să aibă o mai bună eficiență în activitățile cotidiene, fie ele profesionale, sociale sau culturale. Curând vom planifica activitățile și funcție de hazardul climatic! Este necesar un echilibru între formularea procedurilor necesare pentru situații de urgență și testarea acestora, iar termenele testarii să aibă o periodicitate care să asigure că viteza de reacție este adecvată oricărui eveniment, indiferent de natura lui, fie că este vorba despre furtuni, inundații, cutremure, alunecări de teren sau orice fel de fenomen care ține sau nu de activitatea omului. Înmulțirea fenomenelor meteo-climatice duce la nevoia reactualizării unor reglementări și proceduri ce se aplică în cazul unor asemenea fenomene. Un exemplu ar fi cel al asigurărilor care acoperă situațiile urmare a unui cutremur, inundație sau alunecare de teren, dar care în prezent nu are acoperire pentru furtuni, tornade și alte asemenea fenomene meteo extreme, deși acestea au loc din ce în ce mai des.

În zona urbană potențialele pericole pot fi multiple, de la căderea de copaci, stâlpi sau cabluri electrice, la elemente de construcție (zidărie, acoperișuri, coșuri) sau accidente rutiere cauzate de traficul îngreunat de ploile abundente sau vântul cu viteze mari. În zone urbane există copaci foarte bătrâni care s-au dovedit a fi adevărate pericole în cazul unor furtuni și chiar înafara vânturilor chiar de mai mică intensitate decât cele care nu demult au lovit Bucureștiul. În cadrul programelor de mediu locale, adoptate la nivel de sectoare, dar și al PMB este necesară acordarea unei atenții sporite inventarierii copacilor cu probleme, afectati de timp, boli, dăunători și care deja au făcut față la furtuni anterioare, sunt deteriorați și care sunt cu certitudine un pericol pentru cetățeni, chiar și în afara perioadei cu vânt excesiv.

Unii dintre copaci pot face obiectul toaletărilor periodice sau dacă a avut loc o furtună care a afectat sever copacii, rupând din trunchi sau crengi. Sunt însă cazuri în care copacii trebuiesc sacrificați și eliminați din teren, ceea ce ar necesita proceduri mai suple, adecvate realităților din zone urbane. Desigur că tăierile trebuie să respecte condiționalități de plantare a unui număr de puieți în locul celui tăiat, copăceii fiind dintre cei din lista celor aprobați pentru respectiva zonă. În ceea ce privește toaletarea copacilor, aceasta trebuie făcută profesional, dând dovadă și de simț estetic și fără a ciopârți copacii și a-i șubrezi, așa cum încă se întâmplă în teren din lipsă de profesionalism. Întreaga această temă impune o abordare strategică la nivelul autorităților locale. Este necesar să existe o integrare a aspectelor de prevenire și pregatire, prin strategii locale de adaptare la schimbările climatice, combinată cu întărirea capacității de reacție în cazul apariției unor asemenea fenomene meteo extreme.

Această integrare se poate face prin strategia managementului integrat al acestor aspecte, care însă este doar o primă parte, pentru că apoi fiecare autoritate își are propria organizare și aplicare în funcție de numărul de locuitori rezidenți sau în tranzit sezonier, funcție de condițiile meteoclimatice și de relief, dar și de densitatea clădirilor și inalțimea lor, toate ținând seama de dezvoltarea economică locală. O cale de integrare poate fi strategia de adaptare la schimbarile climatice, pentru că aceasta cuprinde și aspecte ce țin de prevenirea efectelor apariției fenomenelor meteo periculoase.

Marile capitale au o asemenea strategie și o revizuiesc periodic în funcție de evaluările performanței în aplicare. Adițional acestei strategii, se poate proceda la revizuirea sistemelor de calitate a mediului, sănătății și securității muncii, cu acordarea unei atenții sporite fenomenelor meteo periculoase care sunt cuprinse atât în ISO14001, cât și în OHSAS 18001, aflat in curs de înlocuire cu standardul ISO 45001, care oferă cadrul unei abordări manageriale și de acțiune net superioare celor anterioare. În câteva cuvinte, despre ce este o strategie de adaptare la schimbările climatice. După Acordul de la Paris, se vorbește despre abordarea strategică pentru combaterea schimbărilor climatice. Este subiectul unei alte discuții, dacă și în ce măsură combaterea fenomenului acoperă adaptarea sistemelor, după cum și în ce măsură se poate realiza această integrare în cazul unor politici locale. Adaptarea în context se referă la ajustări în sisteme ecologice, sociale, sau economice ca răspuns la stimulii climatici actuali sau preconizați și efectele sau impactul lor.

Adaptarea se referă la schimbări în procese, practici și structuri pentru moderarea potențială a pagubelor sau pentru beneficii provenind din oportunități asociate cu schimbările climatice. Alte câteva cuvinte despre necesitatea aplicării unui standard de mediu, care să aibă acoperite și aspecte de fenomene meteo periculoase, iar ISO 14001 este un asemenea standard functional. Toate standardele ISO se revizuiesc la fiecare cinci ani, tocmai pentru a asigura că sunt cuprinse toate elementele nou identificate ca priorități pentru calitatea managementului mediului. Despre ce este ISO 45001, standard care specifică cadrul și cerințele unui sistem de management al sănătății și securității ocupaționale, împreună cu liniile directoare, care să permită unei organizații să-și îmbunătățească performanța in prevenirea rănirilor și a îmbolnăvirilor profesionale. Desigur că ISO 45001 se va aplica tuturor organizațiilor indiferent de mărime, forma de organizare sau domeniu de activitate. Căile și variantele optime de integrare strategică, mai ales la nivel local pot fi și hibrid, dar acest fel de analiză de soluție strategică necesită studiu particularizat fiecărei autorități. Dacă toate strategiile locale ar fi la fel, utilitatea lor ar fi minimă sau nu ar exista.

 

Dr.ing. Serena Adler
Expert de mediu
Senior Contributor
Smart City Magazine

- Publicitate -