- Publicitate -
- Publicitate -

      Reporter: Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) reprezintă o parte componentă a politicilor de cooperare teritorială finanțate prin bugetul UE spre a consolida, ca și în celelalte trei macro-regiuni aprobate până acum, inițiativele și măsurile destinate să recupereze decalajele de competitivitate economică și socială. Cât de relevante sunt deciziile și măsurile recomandate în urma Forumului Anual SUERD 2017 desfășurat la Budapesta?

Sever AVRAM: De principiu, a apărut o anumită dezmorțire a procesului de implementare SUERD, în special în urma deciziei de finanțare, prin INTERREG Europe, a celor 9 proiecte flagship, adoptată recent de cei 14 coordonatori naționali. Desigur, la Forumul de la Budapesta accentul a căzut în special pe componenta politici energetice dunărene și eco-eficiență realizată în mod inovativ. Totuși, marja de acțiune este mult mai largă și se află în inter-conectare cu celelalte demersuri vizând promovarea și transpunerea Agendei Inovării Urbane, precum și cu toate politicile de susținere a unui concept coerent care să propulseze Smart City-ul în centrul preocupărilor tuturor edililor și urbaniștilor europeni.

Altfel spus, deși nu s-a ajuns la o concluzie unitară cu privire la un model unic agreat de securitate energetică a Statelor Dunărene, este cel puțin clar că nu dispersia, fragmentarismul sau discordia vor fi în măsură să reprezinte o alternativă viabilă și un punct forte în raport cu tendințele divergente sau nationaliste sau autarhiste care domină în prezent procesul de luare a deciziilor în unele din Statele Membre SUERD. În acest sens, consider că instituirea și extinderea Rețelei Comisarilor Dunăreni, evident în cazul comunităților românești prin CLDR ar putea juca un rol extrem de important în sensul armonizării standardelor și practicilor de dezvoltare și inovare urbană mai ales în context sub-regional, dar și în plan mai larg european.

Reporter: Cât de realist apreciați că este proiectul de aplicare a măsurilor și reglementărilor Smart City, atât în cadrul Bazinului Dunării, cât și, în mod specific, în România?

Sever AVRAM: Pentru o primă perioadă, ar fi extrem de utile o explicitare mai nuanțată a conceptului Smart City, în genere, cât și o sensibilizare privind beneficiile deosebite aduse de ralierea conștientă și argumentată a cât mai multor orașe în conexiune cu setul de principii și criterii pe care le presupune, direct sau indirect, atât de inovativul concept de Smart City.

Din nefericire, până în prezent, în pofida unei anumite atractivități de principiu și în absența raportării la criterii foarte ferme, referința la conceptul de Smart City s-a făcut într-o bună măsură de către edili preponderent în sens declarativ, neunitar și intuitiv, în locul unei abordări necesare mult mai pragmatice și mai decizioniste. Cu alte cuvinte, miza ridicării unor standarde și exigențe asupra dezvoltării pe termen mediu și lung a început să fie bine percepută, însă profesionalizarea din spate, ca expertiză concretă, încă întârzie să se manifeste.

Reporter: Și în privința dezvoltării modelului de tip Smart City există încă unele controverse și inadecvări în România. Ar merita să fie un motiv de descurajare sau de amânare a procesului deja declanșat privind ”înțelepțirea orașelor”?

Sever AVRAM: Nicidecum, întrucât fixarea unor ținte cât mai înalte poate constitui în sine o motivare suplimentară, doar că nu putem reinventa după ureche nici criteriile, nici obiectivele după care certificăm în ultimă instanță un oraș ca fiind cotabil drept Smart. Comunitățile în ansamblu, cât și edilii, ar merita să aibă în vedere cel puțin câteva componente decisive în cursa în care se situează. În primul rând, ar fi să invocăm din nou ideea unei prosperități și cunoașteri împărtășite 25 Durabilitate strategică între cât mai mulți locuitori ai orașelor respective. Cu cât cetățenii devin mai conștienți de avantajele de evoluție care se pot crea la nivel comunitar, cu atât există o marjă mai largă de responsabilizare în care se pot înscrie atât în mod colectiv, cât și pe plan individual. O prosperitate sustenabilă/incluziva ar trebui să aibă la bază mai multă împărtășire a cunoașterii și a informațiilor, dar și mult mai multă consultare în regim de transparență, până să se ajungă la luarea unor decizii capitale care afectează ritmul și sensul unei dezvoltări echilibrate și cît mai inovative a comunităților.

Reporter: Cât de realistă este suprimarea decalajelor de dezvoltare în Regiunea Dunăreană în baza poveștilor de succes care există?

Sever AVRAM: Într-adevăr, pot fi identificate cel puțin două modele teoretice aflate aparent în coliziune. Cel de tip post imperial, habsburgic, ”Mitteleuropa” și cel balcanic sau post-fanariot. Rostul promovării unui model inspirat de Smart City însă este tocmai de a estompa vechile rivalități sau mecanisme de auto-confortare prin impunerea unei noi linii mult mai neutre și mai fezabile în raport cu diferențierile istorice inerente. În momentul acesta nu doar Viena, Bratislava și Budapesta pot conta pe harta unei reconfigurări urbane de tip Smart, ci și celelalte capitale naționale sau regionale care păreau cumva condamnate să bată pasul pe loc.

Reporter: Care ar fi în mod pragmatic țintele pe care să se concentreze energiile edililor și decidenților politico-administativi în perioada următoare?

Sever AVRAM: În primul rând, ar fi oportun să conteze nu logica izolării narcisiste a unor orașe impecabil restaurate sau promovate urban, ci aceea a extinderii cooperărilor și parteneriatelor în plan zonal și sub-regional. Fructificarea din punct de vedere turistic în mod treptat a acestor tipuri de cooperare atrage de la sine nu numai idei și modalități noi de valorificare și nuanțare a potențialităților identificate anterior, ci și adoptarea unor trenduri inovative profunde, a unor ritmuri de adaptare mai alerte și a unor inter-conectări cu alte macroregiuni și zone aparent dispersate sau divergente.

Reporter: Întrucât nu s-au făcut decât prea puțin pași privind inter-corelarea dezvoltării de tip Smart City și alte concepte-cheie UE, precum regionalizarea, subsidiaritatea, cooperarea macro-regională etc., care ar fi în etapa imediat următoare miza principală privind depășirea tendințelor autarhice actuale și conectarea României la grupurile de cooperare economicoteritoriale existente în plan comunitar?

Sever AVRAM: Sunt foarte pozitive, în principiu, bunele intenții exprimate până acum de mediul de afaceri și întâlnirea cu aspirațiile comunităților românești pot fi de bun augur. În plan practic, de pildă, constituirea unor consilii consultative între autoritățile publice și mediul de afaceri poate reprezenta un punct de cotitură ca optică de lucru și de avansare a unor noi investiții pe viitor. Desigur, există numeroase rămâneri în urmă între bazinul superior și cel inferior al Dunării, dar aceasta nu ar trebui să însemne un factor inhibant, ci dimpotrivă, o garanție în plus că există încă suficient spațiu de umplut cu conținut și că putem evita împreună cel puțin o parte din erorile de parcurs ale celor mai avansați decât noi. Bunăoară, dacă avem în vedere exagerările unor proiecte faraonice neconectate la realitate de la Bruxelles sau de la București, avem acum instrumentele mai clare și mai precise pentru a ne focaliza doar pe modelele de succes și a construi rețele de inovare urbană întemeiate pe conceptele validate între timp privind dezvoltarea durabilă și atingerea așa-numitelor Sustainable Development Goals promovate de ONU.

Convorbire consemnată de Sandu ZAMFIRESCU

- Publicitate -