- Publicitate -
- Publicitate -

Care este viziunea Direct One și misiunea acesteia?

Adrian Florea: Direct One iși asumă viziunea holdingului E-INFRA (Electrogrup Infrastructure S.A.), din care care face parte, aceea de a susține calitatea vieții oamenilor printr-o infrastructură modernă. Misiunea grupului este să contribuie la creșterea economică și socială prin stimularea dezvoltării infrastructurii moderne, extinderea continuă a investițiilor și specializarea expertizelor proprii.

În calitate de CEO al unei companii operator de infrastructură, cum vedeți dezvoltarea inteligentă în următorii ani în România și în ce ritm?

Noi susținem activ conceptul european de infrastructură partajată (shared infrastructure), de unde și sloganul E-INFRA: Modern Infrastructure. Good Life. Shared. Pentru ca piața de servicii inteligente să evolueze este nevoie de infrastructuri de telecomunicații moderne și fiabile, peste care să poată funcționa, serviciile „smart” dintr-un oraș. Astfel, companiile care oferă servicii de tip „smart” se pot concentra numai pe dezvoltarea și îmbunătățirea acestora și nu pe infrastructura necesară, cu o intrare rapidă în piață, date fiind opțiunile de conectare la o rețea de comunicații existentă. Deși Direct One operează servicii telecom peste infrastructura proprie, dezvoltarea și optimizarea soluțiilor de infrastructură de telecomunicații în beneficiul municipalităților și al furnizorilor de soluții a intrat focusul nostru. În ceea ce privește ritmul, în ultimul an am observat o accelerare a fenomenului. Ca orice piață nouă care se deschide, există o perioadă de educare și întelegere, dar lucrurile evoluează în mod cert în direcția bună pentru că nevoia de soluții de tip SmartCity la nivelul orașelor mari este din ce în ce mai mare. Mi se pare însă că soluțiile de finanțare nu țin pasul cu cerințele de platforme și soluții SmartCity ale acestor orașe.

Care sunt proiectele majore pe care le-ați dezvoltat sau le aveți în pregătire?

Recent am finalizat implementarea a două noi soluții de tip Smart City în Municipiul Alba Iulia, respectiv o stație de monitorizare a calității aerului, combinată cu un sistem inteligent de măsurare a volumului de trafic in centrul orașului, care aduc o premieră pe piața românească, atât prin tehnologia folosită – LoRaWaN, cât și prin integrarea celor două sisteme. În paralel, derulam și alte proiecte pe infrastructura dezvoltată la Alba Iulia, printre care o soluție de monitorizare a parcării ilegale în locații critice din oraș și, într-un parteneriat, o soluție de smart parking. Ne-am propus deasemenea să lansăm serviciile și în alte orașe, cu o propunere de parteneriat care să vină în intampinarea autoritaților, mai exact un model de tip „Infrastructure-as-a-service” sau IaaS. Pentru a simplifica cat mai mult procesul de achiziție și management al soluției, noi dezvoltăm serviciul la cheie și îl oferim administrațiilor locale contra unui abonament lunar, opțiune de plată din ce în ce mai uzitată în țările europene.

Ce rezultate vă propuneți cu privire la cele patru soluții implementate în proiectul Alba Iulia Smart City 2018?

Ne dorim în primul rând să îşi dovedească utilitatea și să le extindem și după anul centenar și, desigur, să le replicăm apoi și în alte orașe. Soluțiile noastre, care aduc beneficii directe și măsurabile atât administrației locale cât și cetățenilor, vor sta la baza platformei SmartCity a orașului, aducând, de exemplu, date extrem de utile pentru managementul spațiilor de parcare din oraș, respectiv despre impactului traficului rutier în calitatea aerului. Suntem încrezători că aceste soluții vor genera alte proiecte ce vizează îmbunătățirea calității vieții – esența SmartCity până la urmă, proiecte ale căror finanțare va fi de departe mult mai facilă.

Ce urmează de la 1 ianuarie 2019 la Alba Iulia? Ar fi util un următor oraș-pilot? În ce context?

Cred că, mai util decât un proiect pilot similar cu cel din Alba Iulia, ar fi un proiect pilot de finanțare a unei soluții metropolitane de SmartCity. Un astfel de pilot ar trebui să testeze diverse tipuri de finanțare și soluții procedurale, în special pe partea de achiziții. Industria de profil – producători de senzori, integratori, dezvoltatori de infrastructuri etc., a investit deja în proiecte pilot, nu mai e cazul unor exerciții similare și în alte orașe, și a demonstrat că există soluții viabile, dezvoltate local, cu instalare rapidă, la cheie, care rezolvă probleme reale.

Ce v-ați propus din punct de vedere al parcursului profesional pentru următorii 10 ani?

Cu expertiza & know-how-ul acumulat în peste 20 de ani de industrie telecom dar și în business, mă gândesc la diverse roluri la nivel de Consiliu de Administraţie, acolo unde aș putea să-mi pun în valoare principiile de management al afacerilor, de poziționare strategică sau de parcurs pe termen mediu și lung.

Care sunt lucrurile care vă motivează zilnic/atunci când întâlniți situații deosebite?

Cred că, alături de educație, calitatea unui manager vine din suma experiențelor sale – decizii, contracte, lansarea unor produse, derulare de proiecte, intrarea pe piețe noi, etc. Ca atare, orice experiența nouă mă motivează în plus. Fie că e vorba de business, fie ca e vorba de viață personală.

80% din oamenii de succes practică o formă de meditație, zilnic. Aveți o astfel de rutină?

Nu meditez. Am însă o rutina dimineața – fac revista presei și aloc jumătate de oră de lucru pe proiectele/task-urile cele mai importante. Cele mai dificile sau provocatoare decizii însă le iau după o noapte liniștită.

Având în vedere lipsa managementului ca tradiție în România, lipsa afacerilor care au trecut testul timpului, cum putem pregăti noile generații de antreprenori pentru viitor?

Foarte bună întrebarea. Prin educație și implicare activă aș zice. Nu sunt puțini cei care consideră că sistemul nostru de educație lasă de dorit – neadaptat la vremurile prin care trecem, fără viziune, fără nicio strategie coerentă, fără un sistem care să le premieze performanța. Avem acum pe de altă parte o generație de antreprenori români ale căror experiențe trebuie împărtășite. Si dacă ei se implică sau sunt atrași în proiecte prin care să poată transmite ce au învățat, cum au dezvoltat afaceri de succes, cum au trecut prin eșecuri și crize, generația actuală va pleca cu alt background.

Care sunt țintele majore ale Direct One în următorii 5 ani?

Direct One este un jucător în piața de infrastructură telecom și va continua să activeze în această piață. Evident zona SmartCity – cu componentele ei de infrastructură telecom, va juca un rol important în dezvoltarea viitoare a companiei. În același timp, ne asumăm misiunea grupului E-INFRA din care facem parte, de a ne implica în cat mai multe proiecte de tip cross-sector pe zona de infrastructură, împreună cu celelalte subsidiare din grup. Avem deja multe proiecte de succes în care am exploatat sinergiile dintre infrastructura de telecomunicații, energetică și cea pentru construcții civile și în care am reușit sa obținem optimizări ale costurilor, a timpului de implementare și a impactului asupra mediului.

Cât este de dificil să ai un business-plan pentru următorii 50 de ani?

Eu nu am văzut business-planuri pe 50 de ani. Si chiar daca as vedea, nu le-as considera realiste. În telecom conceptele și tehnologiile evoluează foarte repede, nu cred că în 1997 la acordarea de licențe GSM, business-planurile operatorilor arătau că în 10 de ani vom depăși 100% penetrare a serviciilor mobile sau că Romania va fi campioană la vitezele de acces internet. În infrastructură aș îndrăzni să fac un plan pe 20-30 de ani, însă în jurul unui astfel de plan ai nevoie de stabilitate – și enumăr aici doar trei factori- fiscal, juridic, capital uman. Fără stabilitate – și mediul de afaceri a tot emis semnale de alarmă în acest sens în ultimul timp, e greu de realizat un plan credibil în urma căruia să decizi să investești pe termen lung.

Care este rolul pe care îl are compania pe care o reprezentați în formarea generațiilor și mentalităților viitoare? Ați fi dispus să vă implicați în proiecte de mentorat pentru tineri antreprenori cu potențial major?

Cred că este esențială implicarea companiilor în educația generațiilor actuale și viitoare. La nivel de grup suntem implicati în foarte multe proiecte pe zona de educație, majoritatea proiectelor de CSR având orientarea aceasta. Împreună cu Banca Transilvania, acum trei ani, Electrogrup a adus un MBA executiv britanic de la Universitatea din Hull. Anul acesta a fost semnat un contract cu Lincoln College din Marea Britanie pentru a aduce o școală de ucenici bazată pe o programă de învățământ britanică și un masterat în logistica operațiunilor și a managementului de proiect. La nivel personal, cu siguranță aș fi dispus să mă implic în mod direct. Așa cum spuneam mai sus, prin implicare putem face generațiile de după noi mai bune, mai pregătite. Mentoratul mi se pare o metodă foarte la îndemână, dacă este bine organizat și se face de plăcere, nu din obligaţie. Și va las și cu o provocare – mentorat de business pentru administrațiile locale.

- Publicitate -