De ce Smart City este mai important decât politica

0
138
smart city

De ce Smart City este mai important decât politica și ce ar trebui să știe fiecare edil

Încă de la invenția roții și a focului, omul a progresat la nivel regional bazându-se pe inovații. De la arme de război care au dus la redesenarea geografică a planetei în nenumărate rânduri, la evoluțiile în medicină care au schimbat cursul istoriei. De la sisteme de mobilitate care au permis să explorăm mări, oceane și ‘’ceruri’’, la sisteme de comunicații care au rupt barierele dintre statele din întreaga lume.

În tot acest timp, politica nu a făcut altceva decât să ia anumite decizii despre dacă. Dacă da sau dacă nu. Dacă ceva este în interiorul legii sau în afara acesteia. Politica este mereu câțiva pași în urma inovației. Politica este despre campanii, despre putere și despre decizii de partid care să asigure următorul mandat sau despre a arunca noroi spre cei aflați la putere.
Chiar și cele mai tehnocrate guverne, având decidenti bine pregătiți la nivel tehnic, nu pot excela în proiecte fără ajutorul altor experți în domeniu. Politica decide mereu dacă se realizează un anumit proiect, pentru care alocă un buget sau dacă acel proiect nu este în lista de priorități. Drumul de acolo și până la realizarea proiectului naște mereu polemici, întârzieri, plângeri legate de calitate, de managementul general al proiectului și de cele mai multe ori un proiect nu se finalizează în același mandat.
Smart City este un sinonim de dezvoltare a orașelor. Orașele sunt cele care generează cele mai multe proiecte. Până și autostrăzile sunt finanțate preponderent din bugetele orașelor, pentru că acestea contribuie la bugetul consolidat mult mai mult decât mediul rural. Decidenții politici de asemenea se află în marile orașe ale țării și de aici decid, semnează și urmăresc proiectele.

O țară se poate dezvolta doar prin proiecte. Nu se poate dezvolta prin bârfa la TV, prin dispute politice, prin can-can-uri despre ce a mai făcut un membru al unui partid în
timpul liber. Concret, proiectele sunt cele care fac economia unei țări să se dezvolte. Smart City sau dezvoltarea sustenabilă a orașelor se bazează pe concepte de inovare în fiecare verticală, de la energie la mediu, de la economie la educație, medicină și infrastructură. Misiunea din spatele acestui efort comun la nivel mondial numit Smart City este de a aduna cele mai luminate minți dintr-un anumit domeniu, numiți Smart City Subject Matter Experts (SCSME), pentru a îmbunătăți procesele tehnologice care permit implementarea unor proiecte de interes local și național și pentru a rezolva problemele presante ale comunităților.

Încă o dată, politica este despre dacă. Nu despre cum. Politica este la nivel de overview, la nivel high level. Smart City este despre detalii, despre succes, despre cum, despre impact real, nu doar pe hârtie.
Sigur că Smart City fără o politică determinată să îmbrățișeze acest concept nu poate funcționa. Totuși, s-a dovedit ca opinia publică în multe state din Europa și nu numai, cere în mod tranșant o schimbare, iar schimbarea nu poate veni dacă mindset-ul decidenților este același de acum 50 de ani.
Politica se schimbă, partidele vin și pleacă. Dezvoltarea sustenabilă este o necesitate absolută. Este datoria pe care o avem față de copiii noștri.
Fiecare edil trebuie să înțeleagă tehnologiile BIM și GIS Sap, trag o conductă, astup, asfaltez, sparg, iar sap, trag altă conductă, asfaltez din nou, o iau de la capăt.
Pare o buclă continuă, un proces infinit.
Sună cunoscut? Dar asta? Pentru a obține autorizația de construire, până se obțin toate autorizațiile necesare, sigur una dintre ele a expirat deja. Astfel lucrurile trebuie luate din nou, de la capăt.
Coordonarea aspectelor de organizare ale unui oraș nu sunt chiar simple. Mai ales la primul mandat.

Vina în caz de eșec este întotdeauna a edilului. Opinia publică este dezinteresată total atunci când vine vorba de explicații asupra unui proiect eșuat. Pentru că, de fapt, există doar eșec și succes. Fără căi de mijloc. ‘’A fost făcut proiectul sau nu a fost făcut.’’ ‘’E bine făcut sau e prost făcut.’’
Și totuși, ce legătură are introducerea de mai sus cu o tehnologie de hărți și o tehnologie de modelare 3D în construcții? GIS sau Geospatial Informațional System este un sistem de hărți. Un exemplu pe care toți îl cunoaștem este google.maps. O simplă hartă interactivă care mă ajută să mă orientez. La nivel de administrație publică, orientarea este esențială atunci când vorbim de gestionarea aspectelor fundamentale ale unei comunități: mobilitate, utilități, dezvoltare, conservare. Imaginați-vă o hartă interactivă care permite modelarea oricărui proiect. Pot vedea ce rețele subterane și supraterane există cu un
singur click. Pot să văd cum ar arăta o șosea mai lată și un trotuar mai îngust sau invers.
Pot extrage date privind planul de mobilitate și pot măsura impactul dacă modificăm un sens de mers. Pot vedea cum ar arată un proiect al unui viitor parc, sau extinderea unuia existent.

Concret, o viziune de ansamblu pe harta a tuturor elementelor de suprafață și a celor din subteran precum utilitățile, dar mai ales a proiectelor care urmează a fi efectuate.
BIM sau building informațional modelling este o tehnologie de modelare 3D pentru construcții, care se folosește încă din faza de proiectare. Apoi în faza de planificare a proiectului este folosit la managementul timpului, costurilor, calității, comunicării, resurselor, riscurilor și furnizorilor. În execuție ne permite să avem un nivel de detaliu net superior față de niște planuri .dwg, rezultând în o mai bună gestiune a proiectului. Modelul este folosit și după execuție, în procesele de mentenanță.

BIM și GIS sunt tehnologii complementare care pot fi integrate. Astfel, planificarea unui întreg cartier la nivel de minim detaliu devine posibilă. O viziune de ansamblu care permite însă un zoom în fiecare proiect în parte.
Coordonarea proiectelor unui oraș devine mai simplă iar persoanele sau companiile implicate în fiecare proiect în parte pot introduce date despre proiect pe măsură ce acesta înaintează, comunicarea devenind mult mai simplă.
Sigur că totul sună foarte bine, oricine își dorește o platforma magică din care să rezulte stadiul și constrângerile fiecărui proiect. Iată câteva lucruri de care trebuie să țină cont:

Introducerea tuturor proiectelor existente, în special cele de utilități, costă și durează.
Persoanele specializate pentru proiectare și introducere date noi costă și nu stau într-un loc dacă nu sunt motivate (motivație legată de proiect, nu economică).
Contractele cu o firma externă trebuie făcute de avocați specializați pe astfel de tehnologii. Nimeni nu vrea să rămână cumva date vulnerabile în posesia unui furnizor sau fost furnizor.
Viteza și accesibilitatea de oriunde sunt esențiale. Stocarea recomandată este în cloud tip Microsoft, Google, Amazon. Asta până când România va avea cloud-ul guvernamental promis de Ministerul Comunicațiilor.
Crearea acestui tip de platformă este un proiect de durată, care va fi în continuă dezvoltare chiar și după ce devine operațional.
Este una din cele mai bune amprente pe care un edil le poate lăsa unei comunități și unul dintre cele mai frumoase daruri pentru cei ce vor urma, fie ei aliați sau concurenți politici.
Concluzie: Trăim în anul 2020 și trebuie cumva să ne dăm seama de asta. Indiferent de ce vedem în jur în comunitatea noastră.
Indiferent de faptul că de 30 de ani totul a funcționat pe modelul ‘’lasă că merge și așa’’.
Dacă nu inovăm și nu folosim tehnologia în folosul comunităților, nu vom avea niciodată rezultatul dorit din proiecte. Dacă folosim în continuare tehnici cu care desigur, Gheorghiu Dej s-ar mândri, nu vom avea șanse să ajungem vreodată la ‘’lucrul bine făcut’’.

Cristian Dragu
DEWATERING & SILENT PILING