Digitalizarea instituțiilor publice – o privire spre România

0
668
Digitalizarea instituțiilor publice
Digitalizarea instituțiilor publice - o privire spre România

Contextul actual ne demonstrează din ce în ce mai mult beneficiile tehnologiei și ale digitalizării serviciilor publice, iar prioritățile de dezvoltare ale tuturor statelor în viitorul apropiat ar trebui să înglobeze și acest aspect esențial. Pentru România, digitalizarea serviciilor publice s-a dovedit extrem de utilă în perioada stării de urgență, iar extinderea acestei practici la nivelul instituțiilor a devenit deja o prioritate pe agenda de dezvoltare strategică a României!

Importanța digitalizării și beneficiile acesteia

Digitalizarea este un instrument al viitorului ce oferă eficiență și predictibilitate, inclusiv în cazul României. Digitalizarea presupune scăderea numărului de interacțiuni cu funcționarii din instituțiile publice și optimizarea interacțiunii cetățeanului cu reprezentanții instituțiilor publice.

Digitalizarea instituțiilor publice aduce cu sine un nivel sporit de eficiență și transparență și ar  trebui să fie unul dintre pilonii de dezvoltare ai oricărei comunități inteligente. Prin intermediul digitalizării, este eficientizată întreaga activitate a instituțiilor publice, pe toate cele trei planuri: la nivel intern, intrainstituțional și la nivel extern, în relația cu cetățenii și restul instituțiilor. 

Prin intermediul transparenței pe care o implică, digitalizarea sporește răspunderea autorităților în fața cetățenilor. Transparența instituțiilor publice și deschiderea acestora în relația cu cetățenii sunt esențiale pentru o societate funcțională.

În România, accesarea informațiilor publice în format digital, comerțul electronic, completarea de formulare online pe diferite platforme, plata online a taxelor și impozitelor sau depunerea de documente sau declarații în format electronic către administrația publică locală încep să devină  modalități normale de interacțiune cu administrația publică, mai ales în contextul răspândirii coronavirusului, care a transformat serviciile de e-guvernare într-un mod de acțiune și interacțiune cetățean-instituție publică, un mod care, cu siguranță, trebuie păstrat chiar și post-COVID-19.

Soluții de digitalizare în România stării de urgență

La nivel guvernamental 

Societatea românească a ajuns în punctul în care resimte nevoia de eficiență în toate activitățile desfășurate, inclusiv în interacțiunea cetățenilor cu instituțiile publice. 

La începutul lunii aprilie, Guvernul României, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Aurachain, Asociația pentru Tehnologii Avansate, Bithat și Telekom a lansat platforma digitală aici.gov.ro. Instrumentul digital este un intermediar pentru înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice care nu au un sistem propriu de registratură online. 

Obiectivul platformei noi lansate este eficientizarea și tehnologizarea proceselor de comunicare la nivel național, astfel încât toate instituțiile publice din România să fie înrolate într-un sistem digital, capabil să răspundă solicitărilor cetățenilor în format electronic, într-un timp cât mai scurt.

Un alt instrument digital actualizat pe perioada stării de urgență pentru a răspunde nevoii cetățenilor de interacțiune cu instituțiile publice este platforma ghișeul.ro. Sistemul Național Electronic de Plată, operabil de pe ghiseul.ro a fost extins pentru a introduce posibilitatea de plată a obligațiilor datorate bugetului general consolidat și pentru persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică. 

La nivel local și regional

În vederea obținerii unei imagini de ansamblu privind răspunsul județelor României la pandemia de COVID-19, ARSC a derulat un studiu în perioada 30 aprilie – 11 mai 2020, ai cărui respondenți au fost consiliile județene din România, prefecturile și primăriile de municipii din România. Studiul a constat în adresarea unui set de 10 întrebări privitoare la acțiunile pe care instituțiile le-au întreprins pe perioada stării de urgență. 

Conform datelor obținute, autoritățile locale au întreprins măsuri de digitalizare a serviciilor publice, în vederea asigurării accesibilității pentru toți locuitorii și a eficientizării interacțiunii cetățean – instituție publică. Spre exemplu, la nivelul județului Sibiu, a fost creată platforma solidaripentrusibiu.cjsibiu.ro, platformă de informare, comunicare și acțiune, inițiată de Consiliul Județean Sibiu pentru situația actuală. Totodată, se află în curs de implementare măsuri pentru achitarea taxelor de urbanism şi depunerea documentaţiei online. 

De asemenea, una dintre măsurile comune adoptate de către județe din România, precum Arad, Giurgiu, Sibiu, Olt, Constanța și altele, a fost implementarea semnăturii electronice pentru a facilita circuitul intern al documentelor și scurtarea timpului de răspuns la solicitările adresate de cetățeni. Conform Prefecturii Satu Mare, au fost adaptate sistemele de programare online, pentru respectarea distanțării sociale în momentul prezentării fizice la ghișeu a cetățenilor. În cazul majorității Prefecturilor din țară, activitatea de soluționare a petițiilor și programarea pentru emiterea de pașapoarte și permise de conducere s-a desfășurat în mediul online. 

Nu în ultimul rând, la nivelul Primăriilor, există o serie de acțiuni în curs de desfășurare sau implementare, ce vizează eficientizarea interacțiunii cetățenilor cu primăriile și accesibilitatea la serviciile oferite de instituție. Spre exemplu, la nivelul Primăriei Municipiului Turda este în curs de implementare proiectul „ADEPT – Administrație Digitală Eficientă Pentru Cetățenii din Turda”, care are ca scop simplificarea procedurilor administrative din perspectiva back-office, prin actualizarea și extinderea soluțiilor informatice existente la nivelul aparatului administrativ al Primăriei Turda și digitalizarea arhivelor. 

Un exemplu de digitalizare pentru susținerea producătorilor locali este oferit de comuna Ciugud, județul Alba. Administrația a înființat un aprozar virtual, care vine în sprijinul producătorilor locali. Produsele comercializate de aceștia pot fi astfel comandate online, iar administrația locală a decis să pună modelul la dispoziția producătorilor din întreaga țară. Fiecare producător, din orice colț al țării, poate să se înscrie gratuit în platforma online pentru a-și crea propriul său aprozar virtual, furnizând fotografii reale ale produselor, publicând oferte de preț și actualizând stocurile de marfă.

Perspectivele de digitalizare de viitor

Pandemia de COVID-19 oferă oportunități de dezvoltare și inovație pentru toate comunitățile urbane, în special în sfera digitalizării și a soluțiilor inteligente. Digitalizarea este o cerință a viitorului, pentru orașele care doresc să fie pregătite pentru situații similare de criză și care vor să își dezvolte potențialul de reziliență. 

Într-un interviu recent, premierul României, Ludovic Orban, a subliniat că României i-ar putea fi alocate peste 6 miliarde de euro din fonduri europene în următorul exercițiu financiar multianual 2021-2027 pentru cercetare, dezvoltare, inovare și inclusiv pentru componenta de digitalizare a instituțiilor. Proiectul european ce urmează a fi adoptat cuprinde, printre altele, și soluții inteligente pentru administrațiile locale, ceea ce ar însemna un pas înainte în procesul de digitalizare al instituțiilor statului.

La începutul lunii Iunie, Ministerul Justiției a anunțat că a fost semnat Ordinul Ministerial prin care este inițiat procesul de digitalizare a activității instituției publice. Mai mult decât atât, în perioada pandemiei, una dintre cele mai importante instituții ale statului, ANAF, a suplimentat documentele acceptate pentru aprobarea înregistrării de la distanţă, în Spațiul Privat Virtual. Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP) – Ghiseul.ro, platformă gestionată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), este acum interconectat cu Spațiul Privat Virtual (SPV), sistem electronic al ANAF. De asemenea, premierul Ludovic Orban a anunțat că digitalizarea ANAF este o prioritate, un obiectiv fundamental al guvernării.