Jane Jacobs și orașele inteligente de astăzi

0
100
Jane Jacobs
Jane Jacobs și orașele inteligente de astăzi

Pandemia de COVID-19 ne-a impus noi reguli și moduri de a ne trăi viața de zi cu zi, determinând schimbări de gândire și mentalitate privitoare la activitățile cotidiene. Perspectiva comunitară, de apropiere și de interacțiune permanentă cu cei din jur susținută de scriitori, precum Jane Jacobs pare să nu mai fie atât de populară în viitorul apropiat, post COVID-19.

Jane Jacobs a adus prin ideile sale contribuții semnificative în științele urbanistice, în sociologie și economie, fiind cunoscută drept activistă pentru protecția cartierelor urbane împotriva procesului de „reînnoire urbană”. Fără studii în domeniul planificării urbane și fără expertiză, Jane Jacobs a lansat câteva perspective de referință în domeniul urbanisticii și al funcționării adecvate a spațiilor din jur, bazate pe simțul comun și pe observarea mediului  înconjurător. 

Perspective asupra orașelor

Prima și una dintre cele mai importante cărți ale autoarei contemporane Jane Jacobs este „Moartea și Viața Marilor Orașe Americane” (The Death and Life of Great American Cities). Prin această carte, dar și prin restul scrierilor sale, Jacobs a transformat planificarea urbană, discreditând proiectele de construcție a clădirilor grandioase al căror scop era să înlocuiască „dezordinea” din orașe, caracteristice mișcării de „reînnoire urbană”.

Adeptă a orașelor pline de viață, „agitate” și „prietenoase” cu oamenii, Jacobs consideră că orașul reprezintă „o ordine socială complexă”, la baza căreia stau oamenii obișnuiți, care construiesc relații informale unii cu ceilalți în comunitatea în care trăiesc. Astfel de conexiuni umane rezistă și înfloresc atunci când oamenii pot să aibă contact atât cu cunoștințele lor, cât și cu străini, într-un oraș cu locuri publice, străzi și trotuare sigure. 

Vitalitate Urbană

Jacobs vorbește despre faptul că un oraș de succes este un oraș care este plin de viață și în care oamenii se simt în siguranță în comunitățile în care trăiesc. Totodată, pentru Jacobs cultura este un element esențial pentru comunități, care, din păcate, este desconsiderată de planificatorii urbani ce doresc să impună o ordine socială. Jacobs menționează că orașele sunt construite organic, prin interacțiunile nemărginite ale oamenilor, sunt orașe cu funcțiuni multiple și mixte, nu cu structuri fixe și prestabilite. Scriitoarea contemporană a militat pentru dezvoltarea urbană bazată pe integrarea în peisajul urban a diferitelor tipuri de clădiri (rezidențiale, comerciale, noi, vechi, etc.), susținând prezența cetățenilor în diferite zone, zi de zi, fapt ce determină vitalitatea comunităților. Pentru Jacobs, orașele sunt „organice, spontane și ușor dezordonate”.

Jacobs a militat pentru înțelegerea importanței ordinii sociale în interiorul orașelor, care se bazează, pe reguli nescrise și relațiile interpersonale dintre oamenii care trăiesc și muncesc în comunități/cartiere. Ea a contestat modelul tradițional de planificare care se bazează pe opinia experților, susținând cu tărie importanța expertizei locale, a comunităților, care stă la baza dezvoltării ulterioare.

Jacobs a susținut că o concentrare mare de oameni este vitală pentru viața de oraș, pentru prosperitate, inovare, creștere și bunăstare economică. Densitatea ridicată înseamnă mai multe șanse pentru întâlniri sociale productive și un număr mai mare de clienți pentru comercianți. Totodată, Jacobs argumenta că oamenii sunt cei care fac cartierele mai sigure și care sprijină o gamă largă de servicii și activități. „Densitatea comunităților ar trebui să fie cât este necesar de mare, pentru a stimula potențialul maxim de diversitate într-un oraș.”- J. Jacobs. Pentru Jacobs, diversitatea se găsește în acele locuri unde locuitul, munca, distracția și consumul coexistă. 

În ceea ce privește dimensiunea economică, Jacobs a pus accent pe importanța economiilor locale. Modelul dezvoltării economice locale propuse de autoare se bazează pe promovarea unor noi locuri de muncă, pe promovarea micilor afaceri și pe susținerea creativității antreprenorilor urbani. 

Activismul urban al lui Jane Jacobs – rezultate remarcabile

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Jane Jacobs este succesul în oprirea construirii unei autostrăzi care implica distrugerea unuia dintre cele mai vibrante districte din Lower Manhattan, în anii 1960. Acest moment a fost o reacție directă împotriva planurilor de dezvoltare a Manhattan-ului, și implicit a New York-ului, concepute de Robert Moses la acea vreme. Cel din urmă avea în vedere un plan de modernizare urbană bazat pe construirea unei infrastructuri de automobile, pe distrugerea zonelor de „mahala” și pe ridicarea unor clădiri rezidențiale înalte.

 Printr-o acțiune riguroasă, Jane Jacobs a contribuit la salvarea de la demolare a propriului ei cartier, Greenwich Village (cartier caracterizat de acea densitate ridicată de oameni susținută de autoare), care urma să fie distrus de către Robert Moses pentru construirea unui nou drum expres. Jacobs a derulat o întreaga campanie socială care, în cele din urmă, a determinat abandonarea planurilor de modernizare ale lui Moses.

Orașe pline de viață și conceptul de „sidewalk ballet”

Pentru Jacobs, orașele reprezintă adevărate ecosisteme și „ființe vii”. Asemenea ecosistemelor naturale, toate elementele componente ale orașelor (străzi, trotuare, cartiere, economie,etc.) interacționează permanent unele cu altele și se schimbă în funcție de modul în care cetățenii interacționează cu acestea. „Când clădirile de birouri se află în aceeași zonă cu locuințele, magazinele și parcurile publice, un oraș este cu adevărat activ atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.” – J. Jacobs.

Autoarea subliniază că orașele sunt ființe vii, armonioase, caracterizate de interacțiuni constante între oameni și elementele componente ale peisajului urban, cu activitate constantă și oameni care se bucură de timpul pe care îl petrec pe stradă. Jacobs portretizează orașul/cartierele ca fiind pline de viață, cu prezență umană sporită, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.

Un concept esențial dezvoltat de autoare este cel de „sidewalk ballet” -balet al străzii, concept care descrie interacțiunea publică în viziunea lui J. Jacobs. Acesta caracterizează orașele în care oamenii interacționează în permanență și care depind unii de alții. Observând acțiunile oamenilor de zi cu zi pe străzile orașului, Jacobs remarcă „o coregrafie nerepetată a locuitorilor care își desfășoară activitățile cotidiene”, fapt ce pentru autoare constituie vitalitatea orașelor. 

Viziunea asupra cetățeanului și paralela cu Smart City

Ideile autoarei pot fi extinse la baza conceptului de Smart City. Planificarea urbană smart trebuie să pornească, în primul rând, de la nevoile cetățenilor, ale comunităților, să prindă formă pornind de la cultura acestora, obiceiurile și modul organic de a construi și dezvolta comunități. Cetățenii sunt o prioritate, iar modul lor de a conviețui stă la baza dezvoltării inteligente ulterioare a orașului în care trăiesc. 

Cetățeanul reprezintă nucleul orașului în care își petrece viața de zi cu zi. Orașele trebuie să prindă viață pornind de la cetățeni activi de dimineață până seara, iar în contextul COVID-19, ne dorim acest lucru din ce în ce mai mult. Pandemia actuală ne-a impus distanțarea socială, reguli de conduită în societate și noi norme care ne ghidează și ne vor ghida comportamentul zilnic. Încet-încet, perspectivele asupra arhitecturii urbane vor fi remodelate conform noilor „cerințe”. Nu vom mai fi adepți ai viziunii lui Jane Jacobs, ci vom avea o întreagă nouă abordare cu privire la spațiul urban. Orașele vor arăta altfel, iar cetățenii vor fi nucleul în jurul căruia acestea vor prinde contur.