Investiția în educație, cercetare și inovare stă la baza dezvoltării armonioase a oricărei comunități. Comunitățile inteligente sunt despre oameni, iar atenția acordată dezvoltării factorului uman și implementarea inițiativelor smart în educația generațiilor tinere sunt elemente cheie ale asigurării unui viitor prosper. Experții în domeniul educației, practicienii, precum și furnizorii soluțiilor Smart din mediul privat ne spun mai multe despre importanța inovării și a cercetării pentru dezvoltarea inteligentă a comunităților și despre resursele de finanțare în acest sens!

Smart City Magazine: Cât de importante sunt, la nivelul Uniunii Europene, cercetarea și inovarea și cât de importantă este conectarea României cu instituțiile Uniunii Europene în sfera cercetării?

Victor Negrescu, Europarlamentar: Comisia Europeană deja a prezentat Planul de Acțiune privind Educația Digitală. Planul prezintă direcțiile viitoare cu privire la informatizarea educației, transformarea educației pe termen scurt și lung și gama de finanțări disponibile în acest sens. La nivelul instituțiilor UE, ne aflăm într-un dialog cu privire la direcțiile de urmat în sfera educației digitale. Eu, în Parlamentul European, sunt raportorul instituției pentru digitalizarea educației. În planul European de Relansare Economică, Comisia Europeană a stabilit că digitalizarea educației reprezintă un element cheie, iar din cele 700 de miliarde de euro disponibile la nivel european, putem vorbi de aproximativ 200 de miliarde de euro care ar trebui să se aloce digitalizării educației. Se vor finanța crearea de platforme, achiziționarea de dispozitive, introducerea noilor tehnologii în educație (precum inteligența artificială și robotica), conectivitatea (conectarea la Internet și la dispozitive digitale a zonelor rurale/montane), formarea competențelor, infrastructură și adaptarea educației la zona digitală, iar în zona aceasta inovațiile vor beneficia de finanțări europene. Aceste finanțări sunt disponibile atât prin apeluri de proiecte, cât și printr-un dialog structural cu Comisia Europeană. În Parlamentul European a fost adoptată o rezoluție cu privire la educație digitală și la nevoia de a asigura accesul tuturor europenilor la această formă de învățământ, pe baza unui program de finanțare adecvat. Am solicitat triplarea bugetului Erasmus+, dar și 10% din bugetul Planului European de Relansare Economică să fie alocat pentru educația digitală.

Smart City Magazine: Ce înseamnă tehnologia pentru transformarea digitală în educație și ce tehnologii oferă în acest sens Dell Technologies?

Valentina Frângu, Sales Team Lead, Dell Technologies: Dell Technologies își dorește să contribuie cât mai mult la schimbarea și transformarea în zona educației. În ultimii ani, am făcut pași timizi, dar care ne bucură mult. Avem numeroase soluții end-to-end pentru zona educațională. Soluțiile pe care Dell Technologies le oferă pentru zona educațională vizează soluții de private cloud, de infrastructură, de video analytics, de inteligență artificială, de virtualizare. Una dintre soluții este Dell Solar Powered Learning Lab care a apărut din dorința de a duce tehnologia în zone greu accesibile precum cele din Africa, însă este o soluție populară și în țările dezvoltate din Europa și poate reprezenta o soluție și pentru zonele defavorizate din România. Tehnologia poate fi adusă oriunde atât timp cât există bunăvoință. O altă soluție este dezvoltată de Boomi, parte a grupului Dell Technologies. Aplicația Boomi: University `360` permite integrarea tuturor aplicațiilor de orice tip (clasice, bazate pe limbaje de programare, de e-learning, etc.) într-o singură platformă de tip cloud cu toate resursele puse la comun pentru toate instituțiile educaționale care participă la acest sistem. Platforma este de tip low-code.

Smart City Magazine: Care sunt oportunitățile de finanțare pentru digitalizarea educației disponibile pentru centrele universitare la momentul actual?

Adina Rada, Manager Proiecte Dezvoltare, Quartz Matrix: Pentru început, aș dori să menționez câteva aspecte legate de Programul Național de Reziliență și Recuperare (PNRR). Prin intermediul acestui program, România are alocate 30.4 miliarde de euro. PNRR face parte din mecanismul european de recuperare și reziliență și se adresează proiectelor strategice la nivel de state membre. Pentru proiectele ce vizează educația și la care universitățile sunt eligibile, PNRR permite finanțarea proiectelor de infrastructură, de cercetare, astfel încât să fie realizat transferul tehnologic. Mai exact, ceea ce se cercetează în universități și rezultatele cercetărilor trebuie să se regăsească în mediul economic și să genereze creștere și creativitate pentru noi proiecte la nivel național. De asemenea, PNRR permite finanțarea proiectelor de dotare cu echipamente/utilaje/dotări independente pentru institute de cercetare și dezvoltare din România, în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic. Până în aprilie 2021, România trebuie să negocieze acest program de finanțare cu Comisia Europeană, respectiv să aducă la maturitate ideile de proiecte. Quartz Matrix și-a asumat un obiectiv, ca în scurt timp să existe un număr destul de mare de proiecte semnate spre finanțare. O altă prioritate finanțabilă prin PNRR este digitalizarea serviciului public de educație, fie că vorbim de educația de la nivel local, fie de educația la nivel central. În ceea ce privește alte surse de finanțare în următorul exercițiu financiar pentru cercetare și inovare și pentru mediul academic, vorbim de: Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare sau Programul Operațional Dezvoltare Durabilă.

Smart City Magazine: Ce înseamnă la nivelul Universității Ecologice București conceptul de cercetare raportat la utilizarea tehnologiilor în educație?

Ciprian Caragea, Prorector Universitatea Ecologică București: Cercetarea în România și mai ales în universități a avut de suferit în ultimii ani, întrucât fondurile alocate la nivelul învățământului superior au fost foarte reduse. În cadrul Universității Ecologice, suntem orientați spre o cercetare fundamentală și aplicată, în general pe proiecte de mici dimensiuni ce vizează: energia verde, energii regenerabile, tehnologii, etc. În lipsa finanțării pusă la dispoziție, am încercat să apelăm direct la mediul privat și am reușit să continuăm activitatea de cercetare pe proiecte foarte aplicate. Avem mai multe zone de competență. Spre exemplu, avem componenta de cercetare pe Big Data unde, împreună cu Institutul Național de Statistică, avem colaborări individuale/ pe echipe mici pentru a aduce în atenția studenților conceptul de Big Data: analiza datelor, analiza prospectivă, web scrypting, etc. Pe partea de Open Data, avem inițiative prin care ne dorim să promovăm către primăriile din București deschiderea către date și punerea acestora la dispoziție.

Smart City Magazine: Ce înseamnă conceptul de comunitate inteligentă, cum contribuie zona academică la dezvoltarea inteligentă și care sunt tehnologiile pe care le aveți la dispoziție la Timișoara? 

Vlad Petcu, Director General Administrativ Adjunct, Universitatea de Vest din Timișoara: La Universitatea de Vest din Timișoara avem destul de multe arii de expertiză, iar provocarea este de a le aduce pe toate la un loc. De aceea, ne propunem ca în următorul exercițiu financiar să încercăm să construim un centru de cercetare pentru Smart City, în care să putem avea teme de cercetare interdisciplinare și transdisciplinare, dar și transfer de know-how către mediul privat și către societate, inclusiv prin conceptul de incubare de afaceri. Până în prezent, am avut proiecte pilot pe mai multe verticale. Universitatea de Vest este unul dintre principalii finanțatori de start-up-uri în zona de Vest a României. Avem peste 200 de start-up-uri finanțate, am încercat să finanțăm cu precădere afaceri care să pună accent și pe zona de Smart City. Considerăm că rolul nostru atât de educator al maselor de oameni, cât și de inovator se pliază pe scopul de a întări legăturile dintre mediul privat, cel academic și societate. Unul dintre principalele avantaje pe care le avem la nivelul Timișoarei este că întreg orașul este acoperit de o rețea LORA de aproximativ trei ani la care este oferit acces liber de către o fundație din Timișoara. Orice experimente pot fi realizate live la nivelul orașului și pot fi sprijinite de Universitatea de Vest.

Smart City Magazine: Ce înseamnă componenta de cercetare la Universitatea Transilvania din Brașov? Unde se află Universitatea din perspectiva cercetării?

Anca Vasilescu, Lector univ. Dr., Facultatea de Matematică și Informatică: Universitatea Transilvania din Brașov este pe un trend foarte bun, pe un trend ascendent. Cercetarea pe care o realizăm se cuantifică la nivel de publicații și articole și suntem din ce în ce mai bine poziționați în clasamentele internaționale. Pasul următor este atragerea de și mai multe fonduri pentru proiectele din următorul exercițiu financiar. Suntem foarte interesați de achiziții de dispozitive digitale, de infrastructură pentru sălile de curs, dar și în egală măsură pentru Institutul de Cercetare-Dezvoltare Transilvania, care este o componentă esențială a mediului academic din Brașov. De asemenea, digitalizarea actului de învățământ și pregătirea cadrelor didactice pentru educația digitală este o prioritate și pentru noi.