Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi: Interviu SCM

Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi: Avem nevoie de centre de mobilitate multimodale, de facilități „park-and-ride”și de infrastructură sigură pentru biciclete și pietoni

 

Revista Smart City Magazine: Conceptul de Smart Mobility este unul dintre pilonii pe care se bazează un oraș inteligent. Infrastructură de transport inteligentă, modalități alternative de transport, transport verde sau transport multimodal sunt câteva dintre principiile pe care se bazează viitoare mobilitate urbană. Care sunt obiectivele Uniunii Europene privind mobilitatea urbană a viitorului?

Adina Vălean: Pe 9 decembrie, la un an de când am preluat mandatul de Comisar European pentru Transporturi, am adoptat o strategie pentru mobilitatea sustenabilă și inteligentă. Strategia noastră este o platformă pentru viitorul transporturilor și măsurile din aceasta vor deveni realitate în următoarele decenii. Până în 2050, transporturile trebuie să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 90%. Pentru a atinge această țintă, fiecare mod de transport trebuie să contribuie. Orașele și felul în care își organizează ele mobilitatea sunt, de asemenea, foarte importante în ecuația reducerii emisiilor. De aceea, mobilitatea urbană este o parte consistentă din proiecția noastră pentru viitor.

Cuvintele cheie pentru mobilitatea urbană sunt: digitalizarea, sustenabilitatea și infrastructura potrivită. Orașele noastre s-au schimbat mult în ultimii ani: noi trenduri, noi tehnologii, noi moduri de comportament. De aceea, avem nevoie să actualizăm Pachetul de Mobilitate Urbană din 2013 pentru a integra toate aceste noutăți, pentru a exploata mai bine tehnologia inovativă de care dispunem. Sistemele urbane sunt extrem de complexe și diverse. Dacă le privim din perspectiva consumatorilor, vom observa că fiecare generație își dorește altceva în materie de mobilitate. Generația „baby boom” a fost fascinată de mașina personală și de libertatea pe care o oferea aceasta. Milenialii sunt o generație multimodală, care își alege locuința în funcție de disponibilitatea transportului public. Prietenii noștri și mai tineri, din generația Z, sunt fanii micromobilității și pentru ei există o gamă vastă de start-up-uri care aduc pe străzile noastre trotinete, biciclete și skateboard-uri electrice.

Dezvoltarea gamei de opțiuni și de posibilități este clară și avem la dispoziție tehnologia necesară pentru păstrarea, optimizarea și extinderea acestei diversități incredibile. Cu toate acestea, este nevoie să aplicăm această tehnologie pe scară largă, pentru a o face accesibilă tuturor cetățenilor europeni.

Unul din obiectivele strategiei noastre inteligente și sustenabile este acela de a le oferi cetățenilor o experiență multimodală fluidă. Ar trebui să avem posibilitatea de a cumpăra bilete pentru călătorii multimodale, să putem beneficia de opțiuni de plată interoperabile, iar diferitele servicii de transport să fie integrate într-un serviciu accesibil la cerere, în spiritul conceptului de mobilitate ca serviciu (MaaS).

De asemenea, angajamentul nostru este acela de a crea un spațiu european comun al datelor referitoare la mobilitate, care va funcționa în sinergie cu alte sisteme-cheie, menținând în același timp siguranța cibernetică. Vom sprijini integrarea modurilor de transport într-un sistem multimodal funcțional și vom utiliza la maximum sistemele de transport inteligente. Vom îmbunătăți cadrul actual pentru mobilitatea urbană. Avem nevoie de centre de mobilitate multimodale, de facilități „park-and-ride” și de infrastructuri sigure pentru biciclete și pietoni.

Revista Smart City Magazine: Contextul pandemic a scos la suprafață nevoia de schimbare și de adaptare a orașelor, astfel încât să fie mult mai pregătite în fața situațiilor neprevăzute. În ce măsură a accentuat pandemia nevoia din ce în ce mai mare de sisteme de transport mai reziliente?

Adina Vălean: 2020 a fost un an al unei severe crize de mobilitate. Și totuși, în acest context deloc optimist, au fost schimbări, mai ales în ceea ce privește mobilitatea urbană, de care vom beneficia pe termen lung. Multe orașe au implementat plata fără contact pentru transportul urban. Altele au făcut infrastructură pentru pietoni sau biciclete. De pildă, Bruxelles-ul a construit 40 de km noi de piste de biciclete din martie anul trecut până acum. Sunt zone urbane în care a explodat consumul de biciclete electrice sau alte soluții de micromobilitate.

În același timp, nu putem ignora faptul că pandemia a sporit teama oamenilor de infecție legată de transportul în comun, iar asta ar putea duce la o utilizare mai intensă a mașinii personale. În mai 2020, am adoptat un set de recomandări pentru folosirea în siguranță a transportului în comun și multe orașe au aplicat recomandările, de aceea sper ca această criză să nu oprească eforturile noastre de a crește numărul cetățenilor care folosesc trenurile sau metrourile ca principal mijloc de transport în orașele europene.

Revista Smart City Magazine: Cât de importante sunt tehnologiile digitale în transformarea viitoarei mobilități urbane?

Adina Vălean: Cred că tocmai aceste tehnologii vor modela orașele viitorului – cu mai puține blocaje în trafic, fără poluare, cu standarde de viață mai ridicate pentru cetățeni. Avem tot felul de exemple la nivel european care pot servi drept bune practici. În Berlin, aplicația Jelbi este un gateway către serviciile de transport ale orașului, de la planificarea călătoriei până la rezervare și plată. Aplicația folosește date din trafic în timp real și indică toate opțiunile de călătorie din punctul A în punctul B, comparându-le în funcție de durată și de preț. În Finlanda, cu ajutorul aplicației Whim, cetățenii pot selecta planuri zilnice sau chiar lunare care includ drumuri cu taxiul, transportul public, trotinetele sau bicicletele electrice. Prin Whim se pot găsi chiar și mașini: de închiriat, nu de cumpărat. Aceste exemple prezintă soluții la multiplele probleme de mobilitate cu care ne confruntăm astăzi. Vor avea ele succes? Vor beneficia oamenii de pe urma lor în anii care vin? Răspunsul este da, dacă eliminăm barierele rămase în calea aplicării lor pe scară largă.