Mihaela Toader, County Manager Consiliul Județean Ilfov: Viziunea Consiliului Județean Ilfov este transformarea comunității ilfovene într-un spațiu al dialogului și al polarizării inteligente
Doamna Mihaela Toader, ce înseamnă un proiect Smart County, ținând cont de rolul integrator pe care acesta îl are?
Orice proiect de Smart County trebuie să aibă în centrul preocupărilor nevoile cetățeanului. Obiectivul oricărui proiect inițiat de autorități este de a furniza servicii de calitate, care să nu genereze sarcini administrative suplimentare, nici pentru utilizatorii serviciilor și nici pentru administrație.
Succesul unui proiect inovativ, așa cum sunt proiectele de tip Smart County/Smart City/Smart Village, se bazează în primul rând pe înțelegerea clară a problemelor pe care administrația le are de rezolvat în raport cu cetățenii și adaptarea tehnologiilor existente la realitatea din teren. Este evident că implementarea unui astfel de proiect trebuie să țină cont de capacitatea administrativă, nivelul de acceptare a schimbării de către cele două părți și disponibilitatea actorilor implicați să își schimbe modul de relaționare.
Instituțiile europene promovează foarte mult conceptul de regiune (dezvoltare regională – colaborarea mai multor UAT-uri). În ce stadiu se află la noi, în România, proiectele de smart county?
Având în vedere diversitatea culturală și organizațională existentă la nivel european, nu cred că există un model general de abordare a dezvoltării regionale. În România cred că ne aflăm la început de drum și este foarte important să existe niște campioni ai dezvoltării regionale integrate. Primul pas a fost făcut în exercițiul financiar 2014-2020, când s-a discutat pentru prima oară de instrumente teritoriale integrate, instrumente care se aplicau pe teritorii care depășeau limitele teritoriale și care aveau la bază strategii integrate. Acest prim pas este un foarte bun exemplu, mai ales prin prisma lecțiilor învățate, prin exemplele de succes, dar și prin lucrurile care nu au funcționat foarte bine, dar care au generat experiență.
În opinia mea, abordarea integrată trebuie să aibă la bază o cultură a dialogului și o dorință de colaborare. Este evident că în zilele noastre limitele teritoriale nu mai sunt un impediment, iar dorința tuturor de a își pune în comun resursele pentru un obiectiv general, respectiv dezvoltarea întregii regiuni, va crește potențialul oricărui teritoriu. Regiunea București-Ilfov se bucură de un set de atuuri pe care probabil că nicio altă regiune din țară nu îl are. Ține exclusiv de dorința administrației să valorifice aceste atuuri în comun, nu insular, generând un potențial de dezvoltare fără precedent.
Care sunt principalele domenii în care CJ Ilfov dorește să investească în perioada următoare?
Viziunea Consiliului Județean Ilfov este transformarea comunității ilfovene într-un spațiu al dialogului și al polarizării inteligente. Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020-2030 a fost elaborată având ca fundament două obiective strategice: îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și creșterea atractivității pentru activități economice și vizitatori, acestea fiind completate de șase obiective specifice, respectiv două obiective transversale, în domeniul incluziunii sociale și schimbărilor climatice. Politicile sectoriale au fost elaborate în coordonare cu obiectivele specifice.
Obiectivele strategice vor fi atinse prin implementarea proiectelor finanţate prin fonduri nerambursabile sau alte surse, în domenii precum: transport, cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea mediului de afaceri, protecţia mediului. În perioada următoare, ne dorim să investim cu precădere în domenii care pot genera creșterea competitivității economice a regiunii, cum ar fi inovarea și transferul tehnologic, creșterea accesibilității corelată cu crearea unui mediu investițional atractiv.
În acest context, aș vrea să amintesc două proiecte strategice pe care le implementăm la nivelul județului.
Primul dintre acestea este proiectul investițional Măgurele Science Park. Consiliul Județean Ilfov, împreună cu Primăria orașului Măgurele și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” (IFIN-HH) au pus bazele acestui proiect investițional, al cărui obiectiv este proiectarea, construcția și funcționarea primului parc științific și tehnologic din regiunea București-Ilfov.
Măgurele Science Park reprezintă primul pas către un ecosistem regional solid din punct de vedere al inovației și antreprenoriatului și urmărește consolidarea capacității de cercetare, dezvoltare și inovare a organizațiilor de cercetare, concomitent cu stimularea competitivității economice a mediului privat, precum și dezvoltarea legăturii dintre mediul academic și mediul de afaceri.
Un al doilea proiect relevant îl reprezintă realizarea Bucharest Ilfov Multimodal Hub (BIMH) respectiv, crearea unui nod intermodal de transport conceput pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a regiunii București-Ilfov.
Acesta constă în realizarea unui sistem complex de transport mărfuri, grupat în următoarele categorii principale:
- transport intermodal de mărfuri utilizând calea ferată;
- transport intermodal de mărfuri utilizând infrastructura rutieră;
- realizarea legăturii cu terminalul aeroportului;
- construirea clădirilor și facilităților necesare manipulării mărfurilor.
Realizarea terminalului multimodal de la Moara Vlăsiei va contribui la dezvoltarea zonei de Nord-Est a județului Ilfov și la decongestionarea traficului auto pe autostrăzile A1 și A2 și pe trama stradală a municipiului București. Reducerea distanței de transport a bunurilor de consum de la producător la consumator conduce la reducerea traficului auto și implicit la reducerea emisiilor atmosferice şi a nivelului de zgomot asociate sectorului de transport.
Cum își propune CJ Ilfov să lucreze cu cele 40 de primarii din județ, ținând cont de viziunea instituției pe care o reprezentați dar, mai ales, de faptul că cele 40 de primării nu au aceeași viziune de dezvoltare regională?
O viziune comună asupra dezvoltării județului Ilfov există și se regăsește în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020-2030, aceasta fiind elaborată împreună cu toate primăriile din județ, corelată cu strategiile de dezvoltare a acestora. Mecanismul de guvernanță a Strategiei presupune o abordare integrată, bazată pe consultare, cu participarea tuturor părților interesate la procesul de luare a deciziilor în mod transparent, incluziv și responsabil.
Prin acest document strategic a fost propus un Comitet de Monitorizare din care vor face parte reprezentanți ai Consiliului Județean Ilfov, ai celor 40 de UAT-uri din județ, precum și partenerii socio-economici. Principalele atribuții ale acestui organism vizează coordonarea strategică a procesului de monitorizare și evaluare, elaborarea și aprobarea criteriilor pe baza cărora se emite avizul de încadrare a proiectelor în obiectivele și politicile de dezvoltare ale județului, elaborarea și avizarea rapoartelor de implementare în anii 2024, 2026 și 2028, precum și raportul final de implementare în anul 2030.
Consiliul Județean Ilfov se bazează pe implicarea puternică a actorilor locali pentru a crea un model integrat de guvernanță, care garantează coerența generală între politicile sectoriale și programele și proiectele de investiții. În vederea dezvoltării unui județ competitiv trebuie să ținem cont de nevoile și provocările fiecărei localități și, cu toate că nu putem elimina în totalitate disparitățile economice, este important să învățăm să funcționăm ca un întreg.
Cum pot fi ajutate localitățile din județ să se dezvolte mai mult, mai bine și mai repede conform conceptelor Smart City și Smart Village?
Consiliul Județean Ilfov sprijină unităţile administrativ-teritoriale din judeţ pentru identificarea unor soluții integrate pentru dezvoltare locală, având ȋn vedere provocările economico-sociale și oportunitățile de finanțare preconizate ȋn cadrul financiar multianual 2021-2027 pentru regiunea București-Ilfov.
Pentru a sprijini localitățile din județ și pentru a crea un sistem eficient de cooperare interinstituțională care să vină în întâmpinarea problemelor complexe cu care se confruntă unitățile adiministrativ-teritoriale în accesarea/implementarea de proiecte cu finanțare din fonduri nerambursabile, Consiliul Județean Ilfov a înființat în cadrul aparatului executiv, o structură de specialitate dedicată acordării de suport tehnic UAT-urilor din județul Ilfov, respectiv Direcția Coordonare UAT-uri.
Totodată, în acest sens, în anul 2021 a fost organizat evenimentul SANDBOX – Drumul către un județ SMART care s-a bazat pe conceptul de sprijin pentru autorităţile locale pentru dezvoltarea dialogului cu reprezentanţi ai companiilor care să prezinte soluţii inovatoare ȋn domenii precum: mobilitate şi interconectare reţele transport şi utilităţi, energie verde şi energii regenerabile, servicii digitale, consultanţă financiară şi mecanisme de finanţare.
Care sunt cele mai mari proiecte smart-city/village realizate până acum pe raza județului Ilfov din punct de vedere al valorii și complexității acestora?
Consiliul Județean Ilfov implementează proiectul “Platformă online pentru eficientizarea serviciilor publice oferite cetățenilor de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Ilfov”, cod proiect 126391, cofinanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Obiectivul general al proiectului este eficientizarea serviciilor publice oferite cetățenilor din județul Ilfov, în vederea reducerii birocrației, prin facilitarea accesului la o platformă online dezvoltată prin implementarea unui sistem informatic la nivelul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Ilfov.
Prin intermediul acestui proiect, cu o valoare totală de 2.658.257,70 lei, se va realiza și îmbunătățirea competențelor digitale ale personalului de conducere și execuție din structurile funcționale ale Consiliului Județean Ilfov, în vederea utilizării în bune condiții a noilor facilități informatice create. Perioada de implementare a proiectului este 2018 – 2023.
Pentru a realiza un proces de schimbare și inovare în domeniul protecției sociale, Consiliul Județean Ilfov, împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov, va derula proiectul “OPTIM – Digitalizare și optimizare a activității D.G.A.S.P.C. Ilfov orientată către cetățeni”, cod SMIS 154552, cofinanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, care se va desfășura pe o durată de 16 luni și va avea un buget de 2.999.259,81 lei.
Prin intermediul acestui proiect se va realiza un proces de optimizare a procedurilor administrative interne în raport cu beneficiarii serviciilor publice sociale, în scopul reducerii birocrației. În mod concret, vom implementa un ecosistem digital integrat destinat digitalizării proceselor specifice ale instituției, pe infrastructură cloud, și vom dezvolta abilitățile personalului prin organizarea de programe de instruire în vederea utilizării și administrării soluțiilor informatice implementate.
Proiectul va avea ca scop, în primul rând, punerea cetățeanului pe primul loc în raport cu toți ceilalți actori instituționali sau non-instituționali. Atenția și resursele într-un astfel de sistem vor fi direcționate către înțelegerea cât mai bună a nevoilor cetățeanului, a așteptărilor sale și a mijloacelor și metodelor prin care acestea pot fi adresate. Ansamblul procesual specific unui astfel de sistem trebuie sa fie aliniat pe deplin la nevoile cetățeanului, iar crearea proceselor se va efectua pornind de la cetățean spre instituție și nu invers.
Care sunt provocările, dar și oportunitățile județului Ilfov prin legătura cu municipiul București?
Județul Ilfov este un teritoriu care se reinventează economic și se reconfigurează social și spațial, adaptându-se provocărilor globale, devenind prin oferta de localizare și servicii, un partener credibil, deschis către crearea unui mediu economic viabil și competitiv și a unui cadru locuibil de calitate.
Aproximativ 30% din Produsul Intern Brut (PIB) al României este generat de regiunea București-Ilfov, cu o rată de creștere anuală cuprinsă între 5 și 10%. Cu un PIB de aproximativ 115 miliarde de euro (PPS) în 2019, Regiunea București-Ilfov depășește 9 țări UE, inclusiv Bulgaria și Croația.
Atât analiza situației existente la începutul anului 2020, cât și analiza contextului actual regional și internațional conduc către o abordare competitivă a județului, prin prisma rolului pe care acesta îl poate juca, alături de Municipiul București, în economia globală.
Argumentele ce susțin această abordare sunt următoarele:
- Orice strategie în cadrul regiunii București-Ilfov nu poate fi elaborată decât în contextul unei inevitabile abordări strategice la scară teritorială, iar această abordare nu numai că nu poate fi făcută unidirecțional din partea Capitalei, dar are nevoie simultan de ambele perspective: cea orizontală – a vecinilor limitrofi și apropiați și cea verticală – niveluri administrative superioare. De asemenea, orice inițiativă de planificare a dezvoltării județului este în mod definitoriu influențată de capacitatea Municipiului București de a juca un rol determinant în dezvoltarea teritoriului din care face parte.
- Dezvoltarea Capitalei nu poate fi gândită/planificată fără resursele județului Ilfov (teren, cadru natural, forță de muncă etc.) și fără tranzitarea acestui teritoriu cu infrastructură de transport. Primul inel de localități din jurul Bucureștiului acoperă practic cererea pentru unele funcțiuni la care acesta nu mai poate răspunde, în timp ce raza de influență a Capitalei depășește granița județeană.
- Performanțele economice ale județului Ilfov, precum și cele ale regiunii București-Ilfov (PIB/capital etc.) depind într-o măsură covârșitoare de atractivitatea Bucureștiului pentru afaceri, dată de poziția sa geo-strategică și de statutul de capitală. Companiile localizate la o distanță de 60 de minute față de centrul Capitalei, fiind situate preponderent în județul Ilfov, generează aproximativ 50% din totalul veniturilor firmelor la nivel național.
- Per ansamblu, regiunea București-Ilfov reprezintă cea mai semnificativă masă demografică a unei aglomerări urbane din România. Aceasta se caracterizează printr-o tendință ușor crescătoare a populației din județ, precum și printr-o permanentă mișcare în sens dublu între capitală și restul UAT-urilor, pe relația locuință-loc de muncă, dar și pentru scopuri legate de educație, sănătate, cumpărături, recreere.
Toate acestea reprezintă oportunități care pot fi fructificate de cele două autorități în beneficiul întregii regiuni și, de ce nu, cu un efect de multiplicare la nivel național și regional.