Contributor Smart City Magazine:

Dragoș C.L. Preda, Director General RADIOCOM

Reziliența și Abordarea Participativă ca fundamente pentru Satul Inteligent

 

Satele inteligente

Sunt comunități din zonele rurale care utilizează soluții inovatoare pentru a-și îmbunătăți reziliența, bazându-se pe punctele forte și oportunitățile locale. Vorbim totodată și de competitivitate locală și regională, precum și de un management eficient al resurselor și de crearea unui lanț valoric de la cercetare – inovare la produse finite cu plus valoare. Astfel de comunități se bazează pe o #AbordareParticipativă pentru a-și dezvolta și implementa strategia pentru a-și îmbunătăți condițiile economice, sociale și / sau de mediu, în special prin mobilizarea soluțiilor oferite de noile tehnologii și de transformarea digitală pe care cu toții o trăim tot mai pregnant în viețile noastre.

Satele inteligente beneficiază de #cooperare și #alianțe cu alte comunități și actori din zonele rurale și urbane.

Strategiile Smart Village

Inițierea și implementarea strategiilor Smart Village se pot baza pe inițiativele deja existente și pot fi finanțate de o varietate de surse publice și private.Comunitățile din zonele rurale pot include una sau mai multe așezări umane, fără restricții privind limitele administrative sau numărul de locuitori.

În ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru sprijin, la nivelul Uniunii Europene, statele membre pot utiliza definițiile zonelor rurale, astfel cum sunt prevăzute de OCDE, EUROSTAT sau alte definiții.

 #AbordareParticipativă

Înseamnă o participare activă a comunității locale la elaborarea și luarea deciziilor cu privire la strategia Smart Village. În faza de implementare, abordarea participativă va asigura că nevoile de consolidare a capacităților și de formare a persoanelor sunt abordate în mod corespunzător.

Tehnologiile digitale

Includ, de exemplu, tehnologiile informației și comunicațiilor, exploatarea datelor mari sau inovațiile legate de utilizarea Internetului obiectelor (IoT). Acestea acționează ca o pârghie pentru a permite satelor inteligente să devină mai agile, să utilizeze mai bine resursele lor și să îmbunătățească atractivitatea zonelor rurale și calitatea vieții locuitorilor din mediul rural.

Interoperabilitate prin Conectivitate Inteligentă și Standardizare

Am înaintat atât anul trecut cât și recent propunerea de a conecta țara noastră la coridoarele de date/ 5G de la nivelul UE. Țările UE cooperează pentru a dezvolta site-uri de testare pe scară largă pentru conducerea conectată și automată pe autostrăzile europene sub formă de coridoare transfrontaliere.

Statele membre și industria au fost de acord pentru prima dată să stabilească coridoare transfrontaliere în septembrie 2017, în cadrul mesei rotunde privind Conducerea Conectată și Automată (CAD) de la Frankfurt. Un număr de state membre au continuat să semneze și / sau să anunțe acorduri bilaterale între ele pentru mai multe coridoare de testare.

În acest sens, am înaintat propunerea de a iniția racordarea României, prin memorandum de înțelegere, la două dintre coridoarele transfrontaliere antemenționate, respectiv: Slovenia, Ungaria și Austria și Bulgaria, Grecia și Serbia privind cooperarea transfrontalieră în dezvoltarea și testarea vehiculelor electrice, integrate și autonome.

În data de 7 ianuarie 2021, Guvernul României a adoptat prin Ordonanță de urgență cadrul instituțional și măsurile necesare pentru înființarea „Punctului Național de Acces”, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 Iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor inteligente de transport.

Demersurile însumate ale Domnului Secretar de stat, Ionel Irinel SCRIOȘTEANU, și ale subsemnatului, în coordonarea Domnului Lucian BODE, Ministru, în calitate de Președinte, respectiv Vicepreședinte a Consiliului de Coordonare pentru Sisteme Inteligente de Transport, au scos România dintr-un posibil infrigement, transpunerea directivei fiind restantă încă din 2014.

Pe această direcție, am demarat deja discuții la nivel intern cât și la nivel de experți (precum Florin NEMȚANU, decan al Facultății de Transporturi din cadrul Universității Politehnice București, și al unor clustere / DIH-uri de profil de la nivel național și internațional) privind elaborarea unei #StrategiiNaționale SIT / ITS.

#OraseSiSateInteligente

Rămânând pe dimensiunea #OraselorSiSatelorInteligente, în baza protocolului de colaborare cu ASRO, semnat în urmă cu câteva luni, România a încadrat ISO 37120:2018 “Indicatori pentru servicii urbane și calitatea vieții”, aprobat de Directorul General al ASRO la 23 decembrie 2020.

Protocolul a vizat transpunerea în legislația din România a întregului set de standarde ISO (10 la număr, în prezent doar trei regăsindu-se în cadrul juridic românesc) dedicate Orașelor și comunităților teritoriale sustenabile.

Prin aceasta urmărim menținerea, intensificarea și accelerarea progresului pentru atingerea unui nivel îmbunătăț it al serviciilor urbane și a calității vieții, esențiale pentru definirea atât a orașelor inteligente, cât și a orașelor reziliente. În prezent, alte trei standarde ISO se află deja în lucru.

Nu în ultimul rând, am prezentat oficial, în toamna anului trecut (2020) propunerea de elaborare a unei Strategii de Conectivitate inteligentă 2030 fundamentată pe conceptul infrastructurilor critice.

„Autostrada Digitală”

În acest sens, unul dintre cele mai importante proiecte generate de 3SI este „Autostrada Digitală” și a fost dezvoltat și lansat de către Președintele Republicii Poloneze la Summit-ul de la București în septembrie 2018. Aici a fost acceptat de către toate statele membre și pus pe lista proiectelor de interconectare prioritare. Scopul este de a dezvolta o rețea digitală de la NORD la SUD conectând toate statele membre printr-o rețea de fibra optică ce va facilita crearea unei conexiuni 5G între statele membre.

Proiect de infrastructură de comunicații

Urmare a reuniunilor de lucru între reprezentanții Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), reprezentanții Exim Bank și reprezentanții grupului de investiții Amber Infrastructure Group respectiv reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și a deciziei asumate privind dezvoltarea coridorului Gdansk – Constanța, am înaintat un proiect de infrastructură de comunicații în bandă largă pentru coridoarele aferente celor două proiecte majore, elemente considerate de larg interes și pentru grupul de investiții Amber Infrastructure Group.

Strategie Inteligentă dincolo de Transformare Digitală

Utilizarea tehnologiilor digitale nu este o condiție prealabilă pentru a deveni un sat inteligent. Acolo unde este posibil, banda largă de mare viteză va facilita implementarea soluțiilor digitale.

Strategiile Smart Village

Răspund provocărilor și nevoilor teritoriului lor, bazându-se pe punctele forte și activele lor locale. Strategiile trebuie să determine obiective pe termen scurt, mediu și lung. Progresul trebuie să fie măsurabil prin indicatori de performanță care vor fi stabiliți într-o foaie de parcurs. Aceste foi de parcurs ar trebui revizuite la intervale regulate pentru a permite îmbunătățirea continuă.

Strategiile pot viza, de exemplu:

  • îmbunătățirea accesului la servicii (în diverse domenii, cum ar fi sănătatea, formarea sau transportul);
  • îmbunătățirea oportunităților de afaceri și crearea de locuri de muncă;
  • dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente și a practicilor agricole;
  • dezvoltarea de energie regenerabilă;
  • dezvoltarea unei economii circulare;
  • o mai bună exploatare a resurselor naturale;
  • adaptarea la schimbările climatice, conservarea mediului și a biodiversității;
  • o mai bună valorizare a patrimoniului cultural pentru o mai mare atractivitate turistică etc.
Rolul și importanța tehnologiilor digitale

Instrumentele digitale și conectivitatea sunt strâns asociate cu conceptul „inteligent” și inovația. În mod surprinzător, tehnologiile digitale sunt utilizate pe scară largă în cadrul dezvoltării Satelor Inteligente și acționează ca o pârghie care permite satelor inteligente să devină mai agile, să utilizeze mai bine resursele lor și să îmbunătățească atractivitatea zonelor rurale și calitatea vieții locuitorilor din mediul rural.

Ceea ce face un sat inteligent nu se limitează la niveluri crescute de digitalizare sau conectivitate. În schimb, „inteligența” provine din utilizarea tehnologiilor digitale ca vehicule pentru obiectivele de dezvoltare locală și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Digitalizarea este un instrument, dar nu un scop în sine

Utilizarea tehnologiilor digitale nu este ceea ce definește un Smart Village și nici nu este singura modalitate de a atinge obiectivele de dezvoltare înscrise și in Pactul Ecologic European.

Cu toate acestea, tehnologiile digitale vor face, în multe cazuri, parte din soluția pentru atingerea obiectivelor unui sat inteligent într-un mod mai eficient.

Cum să dezvolți o strategie Smart Village

O strategie Smart Village își propune să canalizeze resursele comunității sale pentru a face față problemelor cheie cu care se confruntă în contextul lor local.

De obicei, strategia oferă noi soluții la provocările locale prin construirea unor soluții / proiecte fundamentate pe punctele forte și activele locale.

Strategiile pot fi inițiate ca reacție la o situație deosebit de provocatoare – cum este criza pandemică pe care cu toții o trăim, sau cum ar fi declinul demografic etc. Ele pot apărea, de asemenea, din intenția de a profita de o oportunitate, de a îmbunătăți condițiile locale și calitatea vieții!

Diversitatea contextelor locale, a punctelor de pornire și a factorilor declanșatori indică faptul că nu există o abordare unică pentru a deveni un sat inteligent.

Cum să finanțezi Satele Inteligente (cred ca partea cea mai așteptată în acest dialog)

Asigurarea finanțării pentru implementarea proiectelor este o componentă importantă a unei strategii de succes Smart Village. Există o mare varietate de modele de finanțare, bazându-se pe o varietate de surse publice și private. Cu toate acestea, unele soluții nu necesită finanțare, sau doar minimă.

În general, cea mai răspândită abordare de finanțare observată este pârghia oportunităților de finanțare de la diferite niveluri instituționale, inclusiv surse UE, naționale și regionale, atunci când este posibil.

Desigur că există o serie de provocări în găsirea și solicitarea finanțărilor. Așa cum am precizat deja, există mai multe surse potențiale de finanțare disponibile, dar cartografierea acestor oportunități este un exercițiu provocator și care necesită mult timp. Mai mult, procesele de cerere pentru UE și, în unele cazuri, chiar și pentru fondurile naționale sunt percepute ca fiind complicate și greoaie, descurajând unii potențiali solicitanți.

Sprijinul ar trebui adaptat la scara și nivelul de dezvoltare

Chiar și atunci când vizează zone mai mari, strategiile Smart Village necesită inițial investiții la scară relativ mică. Dar se pot crea #alianțe.

Totuși, acestea pot face parte și din eforturi de cooperare mai mari care necesită un model de finanțare diferit.

Prin urmare, posibilitatea de a debloca finanțare adaptată la scara specifică a proiectului pentru etapele ulterioare de implementare ar face mai ușoară gestionarea aspectelor financiare ale acestor procese.

În plus, etapele specifice de dezvoltare necesită oportunități de finanțare adaptate.

Construirea capacității administrative pentru planificarea și implementarea strategiilor necesită un alt tip de sprijin decât executarea efectivă a proiectelor.

#AlianțaVestului

Un exemplu regional al unor edili vizionari a fost și crearea #AlianțeiVestului. Actul oficial de înființare al Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Alianța Vestului (AVE) între Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca, a fost semnat în decembrie 2019, la Primăria Timișoara, de primarii Emil Boc (Cluj Napoca), Ilie Bolojan (Oradea), Gheorghe Falcă (Arad, ales între timp eurodeputat) și Nicolae Robu (Timișoara).

În primul trimestru al anului trecut, AVE a format Asociaţia de Dezvoltare Interregională, partener al Guvernului, care urmărește să obțină un capitol dedicat de fonduri europene, obiectivul declarat al acestei asociaţii urmând a fi crearea unei prosperităţi reale în regiune, pentru stoparea migraţiei românilor în Occident şi aducerea înapoi a celor plecaţi.

Vorbim de #ComunitatiInteligente bazate pe #reziliență și pe #RetențiaTinereiGenerații la nivel local, prin crearea de #OportunitățiCompetitive și a unui lanț valoric de la #ÎnvatamantDeÎnaltNivelAcademic direct #ConectatDirectCuPiațaMuncii, de la #CentreDeExcelență la #ParcuriIndustriale, generând adevărați #PoliDeCompetitivitate locală / regională și europeană … cel puțin.

Alianța pentru Dezvoltare Economică Regională – ADER

Un exemplu de inițiativă privată în acest sens este Alianța pentru Dezvoltare Economică Regională – ADER – o asociație inițiată de un grup de tineri antreprenori vizionari, dornici să dea un impuls dezvoltării regionale din zona de Sud-Est a României.

Pornind de la premisa reconstrucției durabile a infrastructurii sociale prin colaborarea interdisciplinară dintre diferite categorii de profesioniști, ADER se dorește a fi un avanpost de inovație și initiațivă comunitară. ADER este mai mult decât o inițiativă privată, este un pariu cu comunitatea și o invitație la participare” – așa cum scrie și pe pagina lor de web. “Prin ceea ce își propune, ADER urmărește să coaguleze spiritul de reconstrucție și de dezvoltare durabilă a mediului mic urban și rural din România”.

Configurarea administrativă ar trebui simplificată

Deoarece comunitățile mici au resurse limitate, nivelul relativ ridicat de sarcină administrativă asociată cu fondurile europene de investiții structurale (ESIF) pune constrângeri severe asupra abilităților lor de a urma inițiativele Smart Village. Schemele de finanțare ar trebui să ia în considerare acest lucru și ar trebui să vizeze reducerea complexității administrative la minimum.

O soluție potențială ar fi crearea unei soluții simplificate „ghișeu unic”.