Orașe sigure. În România se vorbește destul de puțin despre acest concept și mai mult despre infracționalitate, tratată punctual atunci când situații tragice se întâmplă. Nu avem o abordare integrată a acestui concept și nu investim suficient în zona de prevenire și mai ales, în zona de educație.

Smart City Magazine: Care sunt premisele și provocările pentru conceptul de orașe sigure?

Există foarte multe elemente care definesc și întregesc această abordare tematică, precum apărarea vieții, a sănătății, a onoarei, a demnității, a drepturilor, a libertăților, a intereselor și a averii. Este un concept global, o abordare largă și care nu se referă doar la integritatea noastră fizică. Este important să reținem că toate aceste elemente conturează percepția de securitate, principalul element de apreciere și evaluare care stă la baza întocmirii indexului de clasificare al orașelor sigure.
Safe cities, adică orașele sigure sunt caracterizate de un climat în care siguranța individului și a proprietății este tratată cu prioritate în ansamblul sistemului de ordine și siguranță publică. Siguranța cetățeanului într-o comunitate ar trebui să ne intereseze și într-o logică de dezvoltare a acestor comunități creativ- inteligente, să încercăm să găsim soluții ce țin de responsabilitatea instituțională, de educația civică și de implicarea comunitară.
Principala provocare a viitorului pentru conceptul de orașe sigure derivă din rezultatul conjugat a două mari procese: primul, urbanizarea accelerată, care are
ca fundament migrația constantă din zonele rurale către zonele urbane, în timp ce al doilea, revoluția tehnologică, oferă în egală măsură soluții privind securitatea, dar și riscuri sporite pentru creșterea infracționalității.
De aceea consider că doar abordarea integrată și corelată poate oferi o arhitectură optimă a sistemului și ansamblului măsurilor pentru asigurarea ordinii și siguranței publice.

Smart City Magazine: Ce înseamnă această presiune a migrației urbane?

Migrația din mediul rural în mediul urban este o provocare a momentului la nivel global, iar România nu face la rândul ei excepție, chiar dacă a existat o scurtă inversare de poli în perioada pandemiei, în care anumite restricții impuse au crescut atractivitatea zonei rurale. Fluxul major al migrației de la sat la oraș este un proces dinamic care ne arată că în orizontul anului 2030, la nivelul Uniunii Europene, vom avea 75-80 % din populație stabilită în mediul urban. Definiția mediului urban este diferită de la o țară la alta, iar această frontieră dintre rural și urban va fi greu de stabilit la un numitor comun. Va exista o presiune tot mai mare pe modul în care este organizată și sistematizată viața orașului, nu doar pe serviciile publice, utilități și infrastructură, ci și pe modul în care se gestionează sistemul de securitate, întrucât există un indice statistic al infracționalității, altfel spus, cu cât aceste aglomerări urbane cresc, va spori și rata infracționalității în mod natural și organic.

Smart City Magazin: Cum poate determina tehnologia conceptul de orașe sigure?

Tehnologia este o unealtă în slujba comunităților inclusiv în această paradigmă a conceptului de safe cities. Astăzi este vorba despre contribuția pe care tehnologia o oferă în această arhitectură de ordine și siguranță publică, iar tehnologia poate înlocui cu mult succes agenți de poliție și alt tip de personal de securitate, dacă este bine amplasată și eficient folosită. Tehnologia ajută foarte mult la păstrarea climatului de ordine și siguranță publică, și ar trebui să ne axăm pe aceasta, întrucât despovărează structurile umane.
Totodată tehnologia aduce, deopotrivă, riscuri și oportunități. Riscurile derivă din faptul că tehnologia devine un instrument tot mai frecvent folosit în zona infracțională: de la fraudă economică, și până la contrabandă și trafic de persoane. De cealaltă parte, tehnologia inteligent utilizată de structurile de informații și autoritățile de aplicare a legii reprezintă o armă redutabilă în prevenirea și combaterea infracționalității.
De aceea consider că pentru diminuarea fenomenului infracțional cheia constă în viteza de adaptare și implementare a noilor soluții tehnologice la nivelul tuturor structurilor cu atribuții în asigurarea ordinii publice și siguranței cetățeanului.

Smart City Magazine: Cum influențează educația și implicarea civică acest climat de siguranță?

Educația, civilizația, modul în care spiritul comunitar acționează și funcționează în statele membre UE nu este reflectarea modului coercitiv în care s-a transformat societatea, ci este reflectarea modului în care educația a lucrat la nivel individual și comunitar. Când intrăm într-un sistem educat, disciplinat și bine structurat îl respectăm, deci problema nu este în dreptul fiecăruia, ca individ, ci în dreptul modului în care este organizată și funcționează societatea la nivel comunitar, modul în care ne comportăm și mai ales cum respectăm legea.
Implicarea civică presupune responsabilitatea individuală, care lucrează apoi după un mod agregat la nivel comunitar, dar are nevoie și de un parteneriat onest cu autoritatea. Crearea unor parteneriate între formele de expresie civică la nivelul ONG-urilor și autorităților, prin efortul conjugat al amândurora ar putea fi soluția pe care comunitatea o așteaptă. Parteneriatul poate completa ad-hoc nevoia de resurse. Sunt foarte multe ONG-uri cu preocupări ca noi, care dispun de timp și resurse necesare pentru a dezvolta anumite teme și cred că invitația de implicare, nu doar de dialog, de participare activă, poate atrage resurse foarte importante la nivelul orașelor mici și mijlocii, dar mai ales în mediul rural, întrucât acolo acțiunea comunitară și spiritul civic pot reprezenta un diferențiator consistent și pot înlocui ceea ce înseamnă dispozitive de ordine și siguranță publică, mai ales dacă aceste parteneriate cu societatea civilă acționează în sensul educației și prevenției.