Smart City și (re) integrarea generației a 3-a în comunitate

Când ne referim la dezvoltarea comunităților creativ inteligente ne referim în primul rând la o largă adresabilitate – un Smart City trebuie să ne includă pe toți – fără restricții, fără bariere.

Din păcate, România nu excelează la capitolul servicii oferite persoanelor de vârsta a 3-a. O veste bună totuși este aceea că la nivelul multor municipalități, o dată cu implementarea conceptului Smart City încep să fie dezvoltate diferite programe dedicate acestora.

Am stat de vorbă cu Alexandra Dobre, Director General al Centrului pentru Seniori al Municipiului București, pentru a înțelege care sunt prioritățile în privința reintegrarii vârstnicilor în societate.

Cui se adresează programele CSMB și care sunt criteriile de selecție pentru a participa la acestea?

Centrul pentru Seniori al Municipiului București, persoană juridică de drept public, înființat prin H.C.G.M.B. nr. 336/2017 cu modificările și completările ulterioare, sprijină proiectele de interes public în vederea stimulării contribuţiei sectorului non-profit la creşterea şi încurajarea participării active a persoanelor de vârsta a treia la viaţa comunităţii. CSMB este organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 215/2001 a Administraţiei Publice Locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF) a Regulamentului de Ordine Interioară (ROI), precum şi a celorlalte acte normative aplicabile în materie. Astfel, conform celor mai sus menționate, beneficiarii programelor și proiectelor implementate de către instituție sunt persoane care au vârsta de cel puțin 50 de ani împliniți, pensionari sau nepensionari, cu domiciliul sau reședința în Municipiul București care au nevoie de activități socioculturale, de petrecere a timpului liber în mod plăcut și util, dar și de activități educaționale.

Participarea la programele și proiectele proprii CSMB este oferită cu titlu gratuit, în limita locurilor disponibile și în funcție de specificul fiecărui eveniment. Pentru proiectele aprobate prin HCGMB sunt condiții specifice, de exemplu: premiul pentru Aniversarea Căsătoriei și Diploma de Onoare în care beneficiarii îndeplinesc următoarele criterii cumulativ:

a) Cuplul aniversează 25, 50 sau 75 de ani de căsătorie neîntreruptă;

b) Cel puțin unul dintre soți are domiciliul sau reședința în Municipiul București de minimum 5 ani;

c) Ambii soți sunt în viață la momentul depunerii solicitării;

d) Cel puțin unul dintre soți are vârsta de peste 50 de ani. * în cazul în care cuplul serbează 25 de ani de căsătorie, dar niciunul dintre soți nu a împlinit 50 de ani, premiul poate fi acordat cu avizul Primarului General al Municipiului București. Care sunt programele adresate persoanelor vârstnice pentru 2019 și care sunt prioritățile pentru acestea ?

Îmbătrânirea demografică a populaţiei a devenit, în ultimul timp, o problemă extrem de sensibilă şi uneori spinoasă, a cărei soluţionare presupune un efort comun şi conjugat al tuturor factorilor decidenţi din fiecare ţară, în vederea asigurării autonomiei şi bunăstării vieţii vârstnicilor, cu costuri sociale cât mai scăzute. În aprilie 2002 a fost adoptat, la Madrid, Planul Internaţional de Acţiune Împotriva Îmbătrânirii (International Plan of Action on Ageing), semnat de către toate statele membre ale Uniunii Europene. Prin acest plan, statele semnatare s-au angajat să promoveze şi să susţină îmbătrânirea activă, prin includerea în politicile sociale şi în programele economice naţionale a nevoilor şi drepturilor vârstnicilor, dar şi prin promovarea unei societăţi pentru toate vârstele. Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populaţiei, până în 2060 vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 şi 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparaţie cu raportul actual de patru la unu.

Bătrâneţea presupune de cele mai multe ori pierderea rolului marital şi profesional, acestea nefiind înlocuite cu alte preocupări de aceeaşi importanţă. Din această cauză, vârstnicul se confruntă cu o lipsă de atitudini specifice care să-i ghideze comportamentul şi care să îl ajute în identificarea unor grupuri la care să adere. Nemaiavând cu cine să se identifice, se orientează spre exterior încercând să găsească puncte de reper-certitudini, transformându-se astfel, într-o persoană dependentă de sursele externe de etichetare.

Faptul că apelează la ceilalţi pentru ajutor este interpretat ca fiind un semn al declinului capacităţilor sale, vârstnicul fiind astfel perceput ca o persoană dependentă, incompetentă, demodată şi uneori chiar fără valoare. Pornind de la acestea, CSMB își propune implementarea unor proiecte și programe prin care să susțină obiectivele prevăzute în ROF prin reducerea fenomenului marginalizării în cadrul grupului țintă, integrarea seniorilor în viața comunității (art.4, alin 4), sprijinirea inițiativelor acestora, oferirea unor noi modalități de petrecere a timpului liber (art. 4, alin 3) și dezvoltarea personală sau profesională (art. 6, alin 1). Aceste acțiuni vizează formarea unei mentalități menite să asigure o îmbătrânire activă prin dezvoltarea competențelor, dobândirea de noi abilități și integrarea seniorilor bucureșteni în noi demersuri educaționale și profesionale.

Programele și prioritățile CSMB se înscriu în directivele UE în privința integrării grupului țintă pe piața muncii și în viața socială, dar și obiectivelor Strategiei pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 20152019. Aceste priorități sunt rezumate sub forma:

O1. Extinderea contribuției efective a vârstnicilor la nivelul familiei, al comunității și societății, în general, în concordanță cu nevoile, preferințele și drepturile lor fundamentale;

O2. Accentuarea rolului pe care tehnologia inovatoare, educația și accesul la informație îl joacă în creșterea contribuției și implicării în viața publică a celor mai în vârstă;

O3. Dezvoltarea competențelor profesionale ale seniorilor activi pe piața muncii și nu numai, prin calificarea și recalificarea lor în diferite domenii de activitate;

O4. Facilitatea accesului seniorilor bucureșteni la programe și proiecte de educație formală și nonformală destinate acestora.

Cum reușim să integrăm persoanele fără abilități sau competențe digitale în lumea preponderent digitalizată, astfel încât să nu se simtă excluși sau copleșiți?

În ceea ce privește digitalizarea persoanelor vârstnice CSMB propune o abordare activă a rolului pe care seniorii îl au în societatea românească prin dezvoltarea competențelor, aptitudinilor și atitudinilor acestora, oferindu-le, în funcție de nevoile lor, cursuri specializate în așa fel încât să ajutăm la înlăturarea barierelor din calea dezvăluirii potențialului lor și să nu mai fie o răspundere pentru comunitate. Seniorii, cu bogata lor experiență de muncă și de viață, manifestându-și continuu dorința de a rămane productivi constituie o resursă uriașă care este neexploatată și pe care avem datoria de a o fructifica. Pentru a ne putea integra într-o societate aflată într-o continuă evoluţie tehnologică, în care toate generaţiile vorbesc aceeaşi limbă, seniorii au nevoie să obțină și să cunoască cât mai bine instrumentele necesare adaptării la societatea informațională şi la economia digitală, necesară pentru a menține legătura cu membrii familiei aflați la distanță, pentru a fi conectați la schimbările sociale și pentru a fi implicați în viața comunității. Centrul pentru Seniori al Municipiul București, prin măsurile pe care le adoptă, contribuie la atingerea obiectivelor Agendei Digitale Europene. De exemplu, dezvoltarea competenţelor IT ale persoanelor în vârstă este considerată crucială pentru îmbătrânirea lor activă şi participarea socială continuă. La orice vârstă, cetăţenii europeni trebuie să fie capabili să utilizeze tehnologia ce le poate îmbunătăţi calitatea vieţii.

Care este rolul unei municipalități prin instituțiile subordonate, de reintegrare a persoanelor ajunse la vârsta pensionării? 

În viaţa unei persoane aflată la vârsta a treia, pensionarea reprezintă un act major, impactul acestui eveniment putând fi unul copleşitor mai ales pentru cei care au fost obişnuiţi să-şi definească utilitatea prin profesie. Din experiența pe care o trăiesc zi de zi alături de seniorii bucureșteni, am înțeles că mulți dintre ei au privit pensionarea ca pe o excludere de la viața socială, ca pe o pierdere, şi de aceea, ca în cazul oricărei pierderi, îi trebuie găsit un sens înainte ca persoana respectivă să o depăşească. Aici intervenim noi și toate instituțiile care prin programele pe care le desfășurăm, urmărim directivele UE în privința integrării grupului țintă pe piața muncii și în viața socială, dar și obiectivele Strategiei pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015-2019. Este esenţial ca cetăţenii, indiferent de vârsta pe care o au, să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social al comunității în care trăiesc și, ținând cont de faptul că seniorii sunt o categorie cu o bogată experiență personală și profesională, crearea unor programe de reintegrare socială a acestora se impune ca o necesitate a zilelor noastre. Fie că vorbim de reintegrarea profesională, fie că vorbim de o reintegrare în viața activă a comunității în care trăiesc prin participarea la diverse activități și programe culturale, educative și/sau recreative, fie că vorbim de o reintegrare în viața de familie, prin participarea activă la creșterea și educarea nepoților sau îngrijirea altor seniori aflați în imposibilitatea de a-și desfășura activitățile zilnice, persoanele vârstnice trebuie sprijinite pentru ca astfel să se poată simți încă utile pentru societate iar fenomenul marginalizării, atât de prezent în viața acestora, să fie diminuat.

Centrul pentru Seniori al Municipiului București desfășoară în acest sens o serie de programe venite în sprijinul reintegrării sociale a persoanelor aflate la vârsta pensionării, printre care se regăsesc: cursuri de dezvoltare personală, conferințe sociale, medicale, financiare, unde seniorii pot primi soluții la problemele pe care le expun, evenimente culturale, excursii cultural-tematice și multe altele.

Programele pe care instituțiile subordonate Municipalității le desfășoară și care au ca grup țintă persoanele pensionate, permit acestora să aleagă liber propriul stil de viaţă, încurajându-i să fie activi și să ducă o existenţă independentă în mediul lor obişnuit, atâta timp cât doresc şi cât starea de sănătate le permite acest lucru.

Cât de important este să putem transfera cunoștințele seniorilor către tinerele generații?

Există astfel de proiecte care să asigure transferul de cunoștințe către noile generații? Într-o lume în care pericolul uitării de noi și de cei de lângă noi pândește în fiecare clipă a vieții noastre, apropierea de cei cu mai multă experiență este o necesitate. Avem tendința de a abandona puntea de legătură cu trecutul nostru, fără însă a realiza că doar trecutul dă sens viitorului, iar cei care dețin tainele trecutului sunt cei cu mai multă experiență ca noi: părinții, bunicii și chiar oamenii pe care îi întâlnim zi de zi, de cele mai multe ori deloc întâmplător.

Este foarte important să creăm contextul în care cei tineri pot asculta și trage singuri concluziile din experiențele celor mai în vârstă, să aducem în atenție prin diferite metode valorile trecutului în care au crezut și cred cei care ne-au crescut și educat și datorită cărora astăzi suntem ,, oameni mari ”, să ne schimbăm modul în care îi percepem pe seniori, adică nu ca pe o povară prea grea lăsată pe umerii societăţii, ci ca pe niște exemple demne de respect și considerație pentru contribuția adusă acesteia. CSMB a dezvoltat programul denumit generic Parteneriat între Generații, prin care a creat activități comune pentru cele două categorii de vârstă seniori și tineri în diferite contexte, răspunzând astfel nevoii societății de a facilita comunicarea și solidaritatea, principiu comun și esențial al statelor membre ale Uniunii Europene.

Care este dorința de implicare a seniorilor și din ce categorii sociale provin aceștia în mod particular?                                                                                                         

Beneficiarii programelor și proiectelor CSMB provin din toate categoriile sociale, însă cu preponderență, proiectele sociale pe care le desfășurăm se adresează celor cu venituri mai mici, de exemplu programul Lumina ochilor cea mai importantă. Ochelari la vârsta a treia, care oferă decontarea unei perechi de ochelari în cuantumul sumei de 250 ron net/ beneficiar, pensionarilor care au nivelul pensiei cumulate mai mic decât salariul minim pe economie ( 1263 ron ). Acest fapt însă nu este un criteriu pentru toate programele desfășurate. Cum spuneam programele noastre se adresează tuturor seniorilor dornici de o viață activă din punct de vedere social și ne bucură faptul că numai anul trecut am atins un număr de aproximativ 30.000 de seniori bucureșteni, iar cererea de participare la programele CSMB este în continuă creștere.

Putem schimba percepția tinerilor pentru a beneficia de cunoștințele pe care unii dintre seniori – profesori, doctori etc.- le dețin?

Putem! Și de aceea sprijinim programul Parteneriat între generații amintit anterior, prin care încercăm să încurajăm schimbul de experiențe umane și profesionale dintre cele două categorii de vârstă, pentru că până la urmă, unii de la alții avem ce învăța!