Rolul și importanța dezvoltatorilor în comunitățile viitorului

Marius Alexandru Persenea
Chief Operating Officer Iulius

Transformare și regenerare urbană sau reciclare urbană?

Tot mai multă lume vorbește despre regenerare urbană, sau cum îmi place mie să spun, reciclare urbană. Este un concept cât se poate de practic și are legătură cu maximizarea potențialului spațiului locuibil din orașe.

În toată lumea, la un moment dat, se creează spații care și-au pierdut utilitatea, care nu mai sunt frecventate de cetățeni sau care nu reușesc să mai fie atractive.
Pentru că spațiul este scump și restrâns, este mult mai ușor să îți reutilizezi spațiul urban, decât să extinzi.

Prin urmare, în ultimii zeci de ani a apărut acest concept de reutilizare, de reciclare a spațiului urban și la îndeplinirea acestui obiectiv contribuie jucătorul privat, care are un concept definit, dar bineînțeles și administrația locală.

Cheia succesului în proiectele de regenerare urbană este tocmai această colaborare între mediul privat, investițional și administrația publică.

Avem proiecte în Iași, Suceava, Cluj și Timișoara. Suntem o parte extrem de implicată în procesul de dezvoltare a comunităților.

Cred că dincolo de caracterul istoric al celor trei capitale regionale și centre universitare puternice, e nevoie ca și calitatea orașului să fie pusă în valoare într-o lumină favorabilă. La acest lucru participă toți cei care investesc activ în aceste comunități și prin proiectele pe care le-am dezvoltat, am încurajat dezvoltarea acestora.

Este foarte interesant să ne uităm la evoluția în timp și la percepția comunităților respective. Nivelul încredererii și mândriei acestor comunități este foarte ridicat, iar încrederea și mândria atrag investiții care la rândul lor generează mai multă încredere și mai multă mândrie.

Cunoaștem foarte mulți primari, oameni din administrațiile locale, dar și sociatatea civilă și profesioniști din companii care vor să miște lucrurile în comunitățile lor. Cum am putea să îi ajutăm?

Cel mai mare risc al unei comunități locale este să alunece într-o zonă de confort, când nu se întâmplă nimic.

Din perspectiva administrativă, lucrurile ar trebui văzute la o scară mai mare prin setarea unui interval de timp lung, pe zeci de ani, nu pentru 2 sau 3 ani.

Pentru viziunea pe termen scurt plătim foarte mult. De exemplu, o comunitate care
dorește să facă o sală de sport la o capacitate ce presupune că 5000 – 6000 de oameni ar veni astăzi la un eveniment, în proporție covârșitoare, se construiește o sală de 5.000 de locuri. Peste 10-15 ani vor fi necesare 10.000 locuri și atunci se construiește o altă sală. Efortul de a reveni în decurs de 10, 15, 20 ani asupra acelorași investiții este foarte mare.

Gândirea pe termen lung este singura care asigură cel mai înalt grad de confort pentru cetățeni și paradoxal, costul cel mai mic pentru contribuabil.

Cum ar trebui să se uite societatea civilă la aceste proiecte de regenerare urbană?

Cum să privească comunitatea proiectele, e un răspuns simplu: critic!

Cred că prin dezbaterile publice pe care le-am avut prin proiectele noastre, am arătat că într-adevăr ne dorim această critică, constructivă. Comunitatea își exprimă temeri, își exprimă opinii, își exprimă păreri diferite, unele pro, unele contra.

Până la urmă comunitatea e clientul nostru, iar ca în orice business trebuie să fie fericit. Nu poți să ai clienți fericiți dacă nu ții cont de părerea lor și indiferent câtă experiență ai, nu poți să concurezi niciodată cu o masă de sute de mii de oameni care gândesc, simt lucruri, văd aspecte pe care nu le-ai luat în calcul în conceptul tău pur de business.

Dorim să creăm investiții care să devină simbol al comunităților respective și acest lucru cred că l-am reușit. De unde știm asta? Din opinia oamenilor.

Care este viziunea voastră de dezvoltare pentru comunitățile, multe din ele aflate într-o proximitate a zonei magnet să spunem, Ciugud, 20 km de Alba Iulia, Florești lipit de Cluj, etc.

Momentan nu avem produse dezvoltate pentru aceste comunități, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu devin tot mai atractive inclusiv pe piața real estate-ului în România.

Aceste comunități au în perioada următoare o șansă foarte mare de revitalizare și de dezvoltare. Covid-19 a atras atenția asupra necesității de creștere a spațiului vital, a spațiului de desfășurare a activității de a trăi, de a locui.

Orașele mici pot oferi un răspuns, sunt locuri în care costul vieții este mult mai avantajos de obicei, față de marile orașe, care dispun de spațiu mare de dezvoltare și care, din perspectiva mea trebuie să investească în calitatea serviciilor, în primul rând.

Noi avem dezvoltat un concept nou, se cheamă Family Market, momentan sunt în dezvoltare 2 astfel de proiecte, în suburbii din Iași. Este genul de proiect care poate pe viitor este pretabil și unor comunități de sine stătătoare, de dimensiune mai mică.

Cred că a început un proces în urmă cu 3 – 4 ani prin care în general piața de real estate dă mai multă importanță acestui tip de comunitate și de ce nu, pe viitor este posibil ca acest tip de interes să crească.

Pe de altă parte este bine să semnalăm și pericolele acestor comunități, însemnând Huburile regionale care au putere de atracție mare, dar aici este o chestiune de competiție, iar dintr-o competiție de obicei ies câștigători cetățenii.

Cum vedeți următorii ani?

Este cu siguranță un moment istoric, aș spune. Cred că perioada pe care o trăim, cu prioritizarea aspectelor legate de mediu, va schimba societatea și toate industriile, va îndemna la o schimbare profundă. Îndraznesc să spun că oameni din toate industriile sesizează acest aspect istoric al evenimentelor pe care le traim în ultimii ani. A fost și această temă legată de Covid, nu cred că va avea un impact pe termen lung major, asupra modelului de business din Real Estate. 

Când apare un fenomen nou, un risc nou pe piața mondială, oamenii presupun că nimic nu va mai fi cum a mai fost. Realitatea și ultimele crize majore pe care le-am trăit au aratat că viața își continuă cursul, oamenii nu se vor închide în case pentru eternitate, pentru că genetic și natural nu este posibil acest lucru.

Nu ne așteptăm la niște schimbări majore, anumite ajustări evident că se fac, dar cred că sunt ajustări de bun simț. Cred că impactul la tot ce înseamnă verde și mediu însă va fi mare și credem acest lucru de mai bine de 10 ani.

Nu este o chestiune care pe noi, ca și grup, Iulius, ne-a lovit peste noapte, ci undeva de la sfârșitul anilor 2010 când s-au luat niște decizii strategice de a investi în proiecte care să fie create în jurul componentei verzi.

Parcurile și spațiul verde sunt pentru noi foarte importante și nu doar o spunem dar o și facem. Se văd investiții uriașe în această infrastructură urbană orientată spre verde.

Un parc suspendat nu este ieftin și este evident că îți mănâncă din resusele proprii, dar asta este calea.