Amsterdam implementează un nou model economic: Reciclarea alimentară

Pentru prima dată în istorie, „modelul gogoșilor” al lui Kate Raworth pentru o economie durabilă urmează să fie implementat. Orașul Amsterdam anunță că își va reduce drastic consumul de resurse și materiale. Și astfel revigorăm economia după focarul de Covid-19.

Comisia Europeană se arată, de asemenea, interesată.

Viceprimarul Amsterdamului, Marieke van Doorninck, își anunță planurile pentru post-Covid-Amsterdam. Orașul vrea să reducă din consumul de materiale noi cu 50% în următorul deceniu. Modelul propus ar trebui să ajute la ieșirea din recesiune. Acesta a fost dezvoltat de economistul Kate Raworth de la Universitatea Oxford.

Ca măsură concretă, vor fi promovate produsele cu termene de valabilitate mai lungi. Accentul se va pune și pe reparații – un concept care este în prezent reintrodus în viața de zi cu zi de pretutindeni. Gândiți-vă doar la „repair cafés” care se găsesc acum în toate orașele la modă, de la Viena la Berlin.

”Modelul gogoșilor” este implementat în Amsterdam

Hai înapoi la Amsterdam: restaurantele și hotelurile din oraș vor fi obligate să doneze alimentele care urmează să fie aruncate. În industria construcțiilor, vor exista „pașapoarte” speciale pentru a documenta ce materiale pot fi refolosite. În plus, utilizarea materialelor durabile este încurajată în continuare. Comportamentul nostru actual este uneori distructiv: în momentul de față aruncăm produsele, le ardem – chiar dacă conțin materii prime valoroase, spune Doorninck.Având în vedere faptul că materialele din lume sunt limitate și rare, acest lucru este de neiertat.”

Problemele viitoare vor fi multidimensionale

Cred că ”modelul gogoșilor” ne poate ajuta să depășim efectele crizei”, spune viceprimarul van Doorninck. Având în vedere actuala criză de sănătate, poate părea ciudat, dar administrația orașului trebuie să se gândească deja la perioada de după Covid.

Problemele viitoare vor fi multidimensionale: „Când dintr-o dată trebuie să ne pese de climă, sănătate, locuri de muncă și locuințe și îngrijire și comunități, există un cadru în jurul valorii de care ne poate ajuta cu toate acestea?”, se întreabă economistul Raworth, răspunzându-și ea însăși: „Da, există și este gata de implementare.

Ce este ”Modelul gogoșilor”

Premisa centrală a teoriei este simplă: scopul activității economice ar trebui să fie satisfacerea nevoilor de bază ale tuturor, dar în limita posibilităților planetei.

Din anii 80 trăim din belșug. De la criza financiară și economică din 2008, a fost clar pentru toată lumea că lucrurile nu pot continua așa. Pe baza acestui fapt, Raworth a dezvoltat o teorie radical diferită de teoria economică actuală.

Modelul ei se bazează pe o imagine foarte simplă: Imaginați-vă că omenirea trăiește într-o gogoașă. La mijloc găsești fundamentul social – nevoile de bază: hrană și apă potabilă, un salariu decent, sănătate, egalitate de gen și libertate politică. În jurul acestuia, există un cerc de ecologie, politică și economie.

Zona din afara gogoșii reprezintă așa-numitele puncte de basculanță ecologică. Acestea au fost identificate de știință ca amenințări la adresa vieții de pe planetă – de la stratul de ozon până la acidificarea oceanelor. Și între ele, găsim spațiul ideal: sigur, just și durabil. Conform modelului gogoșilor, trebuie să acționăm în acest spațiu pentru a asigura beneficiul tuturor.

”Gogoașa” împotriva penuriei de locuințe

Un exemplu de aplicare a teoriei gogoșilor este deficitul de locuințe din Amsterdam. Chiriile sunt prea mari – care este motivul pentru asta? Ce se poate face? Și doar construirea de case noi este exclusă din cauza emisiilor mari de CO2.

Soluție durabilă: Analiza acestei teorii vă permite să încorporați această problemă locală într-un sistem internațional, să includeți toate variabilele și astfel să analizați problema. Până la urmă, din punct de vedere internațional, există capital din abundență. Pentru a lega capitalul în mod profitabil, în prezent se investește mult în imobiliare. Speculațiile imobiliare măresc chiriile la prețuri inaccesibile pentru populația normală – și nu numai în Amsterdam. Dar acum, ce urmează?

Kate Raworth explică: „Gogoșa nu ne aduce răspunsurile, ci un mod de a o privi, astfel încât să nu continuăm în aceleași moduri ca înainte.” Cu teoria gogoșilor, interdependența globală poate fi înțeleasă. Și numai atunci când cineva este conștient de asta, poate fi pus sub semnul întrebării și depășit.

Amsterdam ca exemplu pentru întreaga Uniune Europeană

Viceprimarul din Amsterdam, van Doorninck, și economistul Kate Raworth sunt de acord – împreună pot lupta cu recesiunea post-corona din Amsterdam. Dar schimbarea globală poate reuși numai dacă guvernele naționale și autoritățile sunt implicate.