Guvernarea Electronică și conceptul de Smart City

Guvernarea Electronică 

Când vorbim de Guvernarea Electronică sau e-Guvernare, ne gândim la sisteme informatice complexe care sunt dezvoltate sau gestionate de stat în scopul înlesnirii interacțiunii dintre cetățeni sau mediului de afaceri cu instituțiile statului.

Tehnologiile moderne actuale permit interoperabilitatea între sistemele informatice și astfel, teoretic și ideal, am putea avea succes la un singur cont în care să ne regăsim toată interacțiunea noastră cu institușiile statului și, chiar mai mult, cu cele private.

Să zicem că la un click distanță am putea deschide un cont online personal sau de firmă, gestionat de stat, unde să putem consulta starea actuală a taxelor și a impozitelor locale și naționale și a istoricului de plăți aferente acestora, a proprietăților mobile și imobile deținute și a istoricului de deținere și plățile aferente, a cardului de sănătate și a istoricului medical, a locului de muncă și a istoricului acestora, posibilitatea de a avea control online asupra înființării/modificării unei firme etc. Din acel cont să se poată iniția solicitări online către instituțiile statului și să se primească răspuns online, cu urmărirea timpilor de răspuns, totul cu istoric online, fără să mai ținem cereri și chitanțe prin sertare, toate cu trasabilitate și cu autentificare garantată.

România nu duce lipsă de viziune, repet, tehnologiile actuale permit implementarea unui smart city asemenea viziuni, iar conform Regulamentului European 1724/2018, Uniunea Europeană are o viziune fermă și centralizată pe care parțial o susține și financiar, astfel, până la finele anului 2023, toate țările UE sunt obligate să permită inițierea interacțiunii cu instituțiile statului pentru un număr de evenimente de viață, cum sunt: Starea civilă: naștere, căsătorie, divorț, deces; Activitatea agenților economici: înființare, vânzare, modificare statut, obținere de surse de finanțare, desfășurare activitate de companie, înregistrarea pentru plata PJ, constituire contracte, faliment, lichidare;

Drepturi și obligații cetățenești: eliberare acte de identitate, obținere pașaport, obținere permis de conducere, înregistrare autovehicul, asigurări opționale și obligatorii, cumpărare/ închiriere casă, înregistrare plată taxă PF;

Muncă, familie și protecție socială: servicii căutare loc de muncă, asistență accidente de muncă, pensionare, înscrierea alocației persoane cu handicap, obținere indemnizație de creștere a copilului, adopții;

Afaceri externe: emigrare în România, obținerea cetățeniei, obținerea unei vize;

Parcurs educațional: gimnaziu/liceu/ universitate, înscrierea la bibliotecă;

Servicii medicale: programare consult medical într-un spital;

Promovare turism: ghid și informații de călătorie.

Guvernarea Electronică – Strategia de implementare

În principiu, guvernarea electronică este simplă, dar în practică este foarte complexă și greu de gestionat sub toate aspectele sale generale, iar în ceea ce privește un domeniu așa de nou, acesta este și greu de asimilat de spectrul decizional, plus că tehnologiile sunt în schimbare și evoluție continuă.

România are adoptată o Strategie Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020. Această strategie cuprinde o arie de competențe a multor ministere și domenii de activitate, iar decidenții din aceste domenii trebuie să fie conștienți de aceasta și să lucreze la unison pentru îndeplinirea ei. Guvernarea Electronică nu ține de un minister sau de o agenție guvernamentală ci de întregul ansamblu administrativ central și local.

O provocare majoră mondială, nu numai națională, este angajarea în mediul public a unor specialiști super-calificați din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), pentru că mediul privat este mult mai ofertant. În practică, personalul specializat TIC din mediul public este în zona de avarie și cele mai multe soluții naționale sunt implementate în urma unor proiecte bugetate din fonduri europene, care permit contractarea pe termen determinat a resursei umane necesare implementării de soluții moderne.

Ce ne trebuie pentru guvernarea electronică reală  în România deține aplicații majore la momentul acesta, unele foarte performante, iar momentul în abordarea informatică și strategică este de așa natură încât că acum, prin instrumentele la îndemână cum ar fi internetul de mare viteză, analiza performantă pe date, conceptele de interoperabilitate moderne, permit mai mult ca niciodată punerea acestor sisteme majore naționale într-un mediu comun de conlucrare și schimb de informații.

Exemple de bună practică:
Achiziții publice, S.E.A.P. este implementarea directivelor europene plus a legislației naționale în domeniu achizițiilor publice, rezultând una din cele mai performante platforme europene din domeniu achizițiilor publice.
Cadastru și Publicitate Imobiliară, A.N.C.P.I. au sisteme care permit înregistrarea și urmărirea 100% online a proprietăților în sistem sporadic sau sistematic.
Sistemul național de evidență a firmelor înregistrate în România: O.N.R.C., este unul din cele mai performante sisteme care oferă informații către utilizatori dar și către sistemele informatice prin servicii de interoperabilitate automate etc.

Direcția pe termen scurt și mediu, trebuie să aibă în vedere implementarea unui centru de date național (cloud Guvernamental) care să gestioneze unitar interoperabilitatea dintre sistemele naționale, realizarea de sisteme naționale care să permită identificarea persoanei fizice și a firmelor, implementarea unui sistem național de recunoaștere a semnăturilor electronice și să poată oferi servicii unitare naționale către cetățeni. Acestea sunt proiecte demarate și în diverse stadii de derulare.

Implementări de aplicații în Smart City
În zona de Smart City, dinamica implementărilor informatice este foarte mare. Datorită nevoilor reale de aplicații de Smart City, primăriile au luat inițiativa și au dat startul cu câțiva ani înaintea autorităților centrale și astfel, au dezvoltat aplicații diverse, cum ar fi: parcări inteligente și plata online a parcării, aplicații de raportare de probleme spre soluționare, plata taxelor și a impozitelor, consultare cetățenească, prezentare de bugete și consultare interactivă, închirieri de biciclete, internet WIFI, catalogul elevului, supraveghere video, muzee cu realitate virtuală și augumentată, trafic inteligent, transport inteligent cu plata unitară pentru orice mijloc de transport, gestionarea inteligentă a deșeurilor, clădiri inteligente, iluminat inteligent etc.

Un exemplu de bună practică îl puteți vedea la Alba Iulia. Intersecția dintre Guvernarea Electronicăși Smart City e-Guvernare și Smart City, sunt două concepte care se intersectează și se ajută reciproc. Se ajută prin tehnologiile dezvoltate independent și astfel, de exemplu, dacă avem dezvoltate din zona Guvernarea Electronică, centru de date național, identificare a persoanei și posibilitatea ca aceasta să depună o solicitare semnată electronic, putem accesa aplicațiile de Smart City referitoare la persoane știind cu certitudine cine este interlocutorul, cui ne adresăm.

O aplicație națională la intersecția e-Guvernării cu Smart City este Punctul de Contact Unic Electronic (pcue.ro), prin care cetățenii și mediul de afaceri pot depune solicitări online la Autoritățile Competente în ceea ce privește Directivele Europene de Servicii și de Reglementare de Profesii.

O aplicație națională benefică interacțiunii dintre Primării și Cetățeni este Ghiseul.ro, prin intermediu căreia se pot vizualiza și plăti taxele, impozitele și amenzile către unitatea administrativ teritorială de reședință. Mai mult, această aplicație este dezvoltată în parteneriat public între o agenție de stat și o asociație a băncilor, aceasta din urmă suportând costurile dezvoltării și astfel rezultă o dinamică de dezvoltare imposibil de atins în mediul public din cauza constrângerilor legislative din domeniu achizițiilor publice, plus facilitatea prin care băncile partenere oferă clienților acces la aplicație.

Această aplicație trebuie extinsă la nivelul întregii țări, prin adăugarea de funcționalități de încasare și pentru persoane juridice și pentru toate tarifele instituțiilor și astfel se poate folosi ca instrument de încasare pentru orice aplicație a statului sau a autorităților publice centrale și locale.
Viitorul nu poate exclude conlucrarea dintre cele două concepte, ci unele aplicații de Smart City implementate local, exemplele de bună practică, ar trebui promovate la nivel național și transformate în servicii naționale, sau pentru majoritatea cazurilor, legislativul trebuie să creeze standarde de interoperabilitate pentru a ajuta și ușura schimbul de date la nivel național între sisteme similare.

Viitorul sigur este „e” și sigur este Smart! Noi trebuie să fim la fel de orientați încât să implementăm soluțiile potrivite pentru o viață mai ușoară, mai sigură și mai durabilă.

Ing. Liviu Stoica
pentru Smart City Magazine