Smart Economy

BREC: Raport Business în România în T4 2021

BREC: RAPORT BUSINESS ÎN ROMÂNIA ÎN T4 2021
Economia la turație spre final de an. Este nevoie de predictibilitate legislativă și de măsuri de temperare a efectelor colaterale pandemiei de Covid-19

Investițiile continuă în majoritatea sectoarelor de activitate, iar transformarea și adaptarea permanentă la noile realități rămân prioritățile în business, în trimestrul al IV-lea al anului 2021, au concluzionat participanții la Forumul de Business ROMÂNIA. NEW ECONOMY AGENDA. Evenimentul a fost co-organizat de 8 asociații de business, care reprezintă unii dintre cei mai mari contributori în PIB-ul Romaniei: AHK România – Camera de Comert Româno – Germană, ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Asociația Română pentru Smart City, ARILOG – Asociația Română de Logistică, CRE – Centrul Român al Energiei, HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, Camera de Comerț Eleno-Română și BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.

Germania rămâne principalul partener comercial al României: 16,4 mld. EUR (+20,5%) este volumul schimburilor comerciale între cele 2 țări, în primele 6 luni ale anului. Cifra ar putea depăși nivelul din 2019 (cca. 32 mld. EUR), conform AHK, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană.

Energia verde și identificarea de noi tehnologii în energie vor fi principalele tendințe din domeniu, în urmatorii ani, în contextul în care energia, principalul cost asociat produselor esențiale traiului zilnic, devine din ce în ce mai scumpă, conform CRE – Centrul Român al Energiei.

În domeniul imobiliar investițiile continuă, marii jucători adaptându-se noilor realități, cu focus pe sustenabilitate și digitalizare, conform BREC – BUCHAREST REAL ESTATE CLUB, organizație ce reunește cei mai mari investitori imobiliari, cu portofolii de peste 6 miliarde EUR.

Tehnologia și aportul jucătorilor din IT & C continuă accelerarea economiei locale. România trebuie să continue eforturile în direcția digitalizării, astfel încât industria autohtonă de IT să ajungă la o pondere de 10% din Produsul Intern Brut, față de 5,7%, nivelul raportat în 2019, conform ANIS.

Logistica și transporturile continuă dezvoltarea. Lipsa forței de muncă (inclusiv la nivelurile de management senior), a educației specializate, obținerea întârziată a autorizațiilor acolo unde sunt necesare și ritmul lent al investițiilor în infrastructură pun presiune pe acest sector, conform ARILOG.

Asociația Română pentru Smart City prioritizează strategia de ”smart community” a României, pe baza feed-back-ului privind nevoile comunităților locale.

HoReCa: criza de personal a atins în prezent cel mai înalt nivel în industria ospitalității. Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România – HORA România – susține proiectele de debirocratizare a proceselor de autorizare a unităților de alimentație publică și reglementarea bacșișului, măsuri esențiale pentru a diminua deficitul de personal din HoReCa și pentru a încuraja dezvoltarea sănătoasă și atrăgerea investițiilor.

Este nevoie de măsuri pentru accelerarea campaniei de vaccinare, în condițiile în care România a atins abia un prag de 31%, în timp ce țările din Vest au depășit 80% și au ridicat restricțiile. Investitorii atrag atentia că, deși business-urile active în România au avut rezultate bune în plină pandemie, inflația, creșterea costurilor materiilor prime sau energiei ar putea impacta major business-ul, alături de posibile noi restricții din cauza pandemiei.

Datele Eurofin, una dintre cele mai mari companii din domeniul sănătății și securității la locul de muncă, arată că 7 din 10 angajați români suferă de anxietate, efect colateral al pandemiei ce adaugă presiune atât asupra economiei cât și asupra societății.

Principalele cifre și realități de business, la nivelul Trimestrului al IV-lea din 2021:

INVESTIȚIILE GERMANE ÎN ROMÂNIA:

Germania rămâne cel mai mare partener comercial al României, schimburile comerciale însumand 30,9 mld. EUR in 2020. Volumul schimburilor comerciale în primele 6 luni ale anului 2021 între cele două țări a fost de 16,4 mld. EUR (+20,5%). „Până la sfârșitul anului 2021 ne așteptăm ca cifrele să crească chiar peste nivelul celor din 2019 (cca. 32 mld. EUR),” estimează AHK.

Andreas Lier, președintele AHK România, a adresat tema sustenabilității, în contextul Acordului Verde European (Green Deal), care are ca scop transformarea economiei europene într-una neutră din punctul de vedere al impactului asupra mediului până în anul 2050. ”Acordul verde cuprinde o agendă politică care acoperă multe domenii, de la neutralitatea carbonului, la economia circulară, mobilitatea inteligentă și multe altele. Este nevoie de o politică industrială puternică și de un cadru de reglementare pentru ca Acordul Verde al UE să fie un succes”, spune Andreas Lier, președinte AHK România.

Pandemia continuă să aibă un impact puternic asupra companiilor, în special în ce privește lanțurile de aprovizionare. 81% dintre companiile intervievate în cadrul unui sondaj AHK raportează creșteri de prețuri sau dificultăți de aprovizionare. Cu peste 550 de companii membre, AHK este cea mai mare Cameră de Comerț bilaterală din România si este reprezentanta oficială a economiei germane în România.

ENERGIA, O MIZA MAJORĂ. FLUCTUAȚIILE DIN ENERGIE PUN PRESIUNE PE TOATĂ ECONOMIA, CÂT ȘI PE CONSUMATOR

Fluctuațiile și evolutiile din domeniul energetic – precum scumpirea pretului gazelor sau energiei electrice – vor pune presiune atât la nivelul companiilor din economie, unităților de producție, cât și asupra nivelului de trai al consumatorului final, atrag atenția reprezentanții Centrului Român al Energiei (CRE).

Taxarea emisiilor de CO2 de către UE determină presiunea de creștere a prețului energiei și încurajează în același timp noile investiții în tehnologii regenerabile. Acest mecanism poate deveni problematic pentru statele unde profitabilitatea din economie este marginală, așa cum este și cazul României.

Soluțiile pentru țara noastră pot veni din 2 mari direcții: susținerea unor scheme de suport în ceea ce privește eficiența energetică pentru companii și consumatorii industriali și gestionarea reducerii sărăciei energetice coroborată cu compensarea consumatorilor vulnerabili.

INVESTIȚIILE
MARII JUCĂTORI SE ADAPTEAZĂ NOILOR REALITĂȚI

În domeniul de Real Estate, investițiile continuă. Marii jucatori se adaptează noilor tendințe sanitare, integrează tehnologia, isi diversifica portofoliile și se pregătesc de etapa post-pandemică, conform BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.

IMMOFINANZ continuă investițiile curente atât pe segmentul de office (modernizarea clădirii Bucharest Financial Plaza și transformarea acesteia într-o clădire emblematică myhive, cu spații de înaltă calitate și cu nivel de certificare a construcției pentru dezvoltare durabilă Gold, precum și demararea procesului de transformare a clădirii Victoria Park tot într-o proprietate myhive), cât și pe cel de retail (unde are în lucru un proces complex de refurbishment al centrului comercial VIVO! Baia-Mare, pe o suprafață de 10.000 mp, ce va fi finalizat în Q4 2021).

Dupa finalizarea preluării clădirilor Campus 6.2 și Campus 6.3 de la Skanska, fondul austriac S IMMO lucrează la un nou proiect boutique de birouri – Dorobanți Office Building (5.000 mp). Proiectele mixte, ce înglobează funcțiuni și facilități multiple sunt marile câștigătoare în urma pandemiei. AFI intenționează să dezvolte un nou proiect în proximitatea AFI Cotroceni, cu 3 funcțiuni: apartamente pentru închiriat, birouri și spații de retail. Vastint are în plan o nouă fază (birouri & retail) a proiectului mixt de la Timpuri Noi.

IT & C

Tehnologia și aportul jucătorilor din IT & C vor accelera economia locală. Acest segment a continuat să crească atât în ceea ce privește veniturile, cât și ca număr de angajați, în ciuda impredictibilității fiscale și politice care domină peisajul local. Pentru ca acest sector să-și mențină același ritm de creștere, ANIS recomadă continuarea investițiilor și inițiativelor publice și private în domenii strategice precum educația și inovația, menite să susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung a industriei de software și servicii pe plan local. Prin susținerea adoptării digitalizării, sectorul poate ajunge la o pondere de 10% din PIB, față de 5,7%, conform studiului ANIS lansat în decembrie 2019. ANIS este singura Asociație Patronală românească a Industriei de Software și Servicii. Cele peste 160 de companii membre ANIS reprezintă aproximativ 66% din totalul industriei IT românești și angajează aproximativ 42% din forța de muncă din domeniul IT.

Din punctul de vedere al impactului pandemiei asupra angajatorilor și angajaților din IT&C, retenția personalului, satisfacția angajaților și productivitatea au fost cele mai afectate în urma fenomenului “Work From Home”, în procente de 13%, 24% și respectiv 19%, conform unui sondaj realizat de ANIS în rândul companiilor din IT&C.

SMART CITY

Asociația Română pentru Smart City prioritizează strategia de ”smart community” a României pe baza feed-back-ului privind nevoile comunităților locale.

„Avem în lucru proiecte macro privind digitalizarea și transformarea digitală, proiecte de Smart City și Smart Village dar, mai ales proiectele de dezvoltare a comunităților în raport cu oportunitățile oferite de PNRR”, declară Eduard Dumitrascu, Președintele Asociației Române pentru Smart City. În România există cumulat peste 860 de inițiative smart city. Avem și câteva proiecte relevante în smart village – Sadu, Șelimbăr, Luncăvița – , dar și mai multe alte zeci de proiecte care dezvoltă aceste comunități rurale, aflate în proximitatea marilor aglomerări urbane, care au înțeles rolul de magnet pe care îl au centrele urbane şi au venit complementar, cu soluții pentru creșterea calității vieţii, sau pentru dezvoltarea infrastructurii. PNRR este o oportunitate pentru dezvoltarea României, inclusiv la nivelul comunităților rurale, subliniază reprezentantul Asociației Române pentru Smart City, organizația industriei Smart City cu peste 270 de membri și parteneri din rândul autorităților locale, mediului de business, academic și societății civile.