Smart Economy și creșterea exponențială a nevoii de date

Smart Economy – creșterea exponențială a nevoii de date într-un smart city

Principalul obiectiv al digitizării unei afaceri este acela de a pune în comun fluxurile de business cu cele ale vieții. Cunoașterea clienților, a concurenței și a caracteristicilor pieței în care operează afacerea va crea oportunități generatoare de venituri suplimentare, iar cu cât mai repede accesăm informațiile și le putem înțelege și integra în fluxurile de business, cu atât mai mare va fi marja de profit.

Smart Economy descrie toate acțiunile care vizează transfoarmarea și consolidarea economiei unei municipalități.

Cum abordăm dezvoltarea unei strategii de business când peste 68% din populația globului va locui în orașe în anul 2050? Cum vor face gestiona companiile peste 175 Zettabytes în anul 2025?

În articolul Trusted Data & Smart Cities publicat în numărul 10 al Revistei Smart City Magazine spuneam că prin utilizarea tehnologiilor IoT se vor urmări obiective directe și concrete, care vin să asigure nevoile prezente și viitoare ale cetățenilor, cu respectarea aspectelor social-economice și de mediu. Acum, în acest material, vom încerca să ne situăm în baricada întreprinzătorului, a companiei private care dorește să existe ca afacere în mediul economic actual și viitor. Ce impact au informațiile, privite ca date de analiză, asupra mediului de afaceri și cum ne transformăm afacerea pentru a se încadra în standardele scrise și nescrise ale Smart Economy, una din verticalele de dezvoltarea ale unui Smart City?

Orașele sunt considerate „motoare ale economiei” prin atragerea activităților economice din sectoarele secundare și terțiare, iar conform Națiunilor Unite gradul de urbanizare a crescut într-un ritm constant, de la 29,6% în anul 1950 la peste 55% în anul 2018 și se estimează că în 2050 mai mult de 68% din populația globului va locui în orașe.
Într-un studiu realizat de OECD privind Economia Digitală se arata că numărul utilizatorilor de Internet în țările membre OECD a crescut de la 60% din populația adultă, în anul 2005, la peste 80% în anul 2013, iar în țările nordice la peste 90%. În țările cu o dezvoltare mai puțin semnificativă, precum Grecia, Italia, Mexic și Turcia, sub 60% dintre adulți utilizau Internetul în anul 2013.

Toate aceste cifre sunt în creștere, iar acest fenomen este întâlnit și în mediul de afaceri, unde în anul 2014, brevetele din tehnologiile legate de TIC au reprezentat o
treime din toate cererile către biroul central de brevete. În perioada 2004-2014, ponderea data mining în totalul brevetelor a fost mai mult decât triplată, iar ponderea brevetelor de comunicare de la mașină la mașină (M2M) a crescut de șase ori.

Transformarea digitală a unei afaceri nu înseamnă doar utilizarea celor mai noi dispozitive și senzori, ci cum se integrează tehnologiile inteligente în toată activitatea. De la apariția informației în format digital, dar chiar și de la informația de suport clasic, precum hârtia, societatea bazată pe date este prezentă, se autoeducă și se autoîntreține prin generarea și mai multor date prin măsurile luate în urma noilor decizii luate de management. De multe ori percepem lumea ca o serie de evenimente aleatorii, dar de cele mai multe ori, activitățile umane, cele de business și cele ale unei comunități pot fi evaluate ca tipare de normalitate, iar utilizarea algoritmilor de inteligență artificială ne va dezvălui viitorul în perspective noi, în moduri personalizate.

În prezent, companiile utilizează datele pentru a îmbunătăți experiența clienților, a partenerilor de afaceri sau a angajaților, iar tot mai mult există preocupări pentru mediu și comunitatea care “găzduiește” compania.
Există trei zone în care sunt create datele într-o companie.

Prima este zona centrală, printrun mod tradițional, la sediul companiei sau în centre de date, în cloud.

A doua este periferia, reprezentată de infrastructura hard, precum antenele pentru companiile de comunicații sau filialele și secțiile de producție.

A treia zonă este dată de terminale: computere, smart phone, IoT și alte dispozitive care generează date automat sau prin intervenția omului. Se estimează că volumul datelor va crește de la 33 Zettabytes (1 Zettabytes = 1 miliard Terabytes) în prezent, la peste 175 Zettabytes în anul 2025, prin luarea în considerare a celor trei zone. În anul 2019, cele mai multe date sunt stocate la sediul companiei, dar situația se schimbă în fiecare an în favoarea soluțiilor stocate în centre de date și Cloud.

Fluxurile de date în timp real se utilizează de mulți ani în gestiunea și controlul producției de bunuri. Aceste date au o caracteristică aparte deoarece reprezintă date interne companiei, în sensul că sunt generate în cadrul afacerii
respective. Printre primele integrări în procesul producției a datelor externe au fost informațiile privind transportul, fie că vorbim de materii prime, fie de livrarea și desfacerea produselor. Așa a fost posibilă apariția și perfecționarea sistemului Just in Time prin care livrarea de materii prime și materiale este sincronizată perfect cu procesul de producție și apoi cu livrarea spre beneficiari externi companiei sau spre alte linii interne de producție.

Scopul sistemului Just in Time este reducerea costurilor de depozitare, iar la realizarea lui se utilizează în prezent metode avansate de predicție și mai nou Inteligența Artificială, în special pentru identificarea riscurilor/ vulnerabilităților. În prezent, prin încorporarea de senzori în lucrurile pe care clienții le utilizează, dar și prin conectarea acestora la Internet, producătorii înțeleg mai bine produsul lor, pot identifica vulnerabilitățile și îl vor îmbunătăți, iar toate acestea într-un mediu aleator, determinat de comportamentul uneori imprevizibil al utilizatorilor.

Indiferent de unde provin datele, partea cea mai importantă este zona centrală, acolo unde acestea se prelucrează pe baza unor algoritmi specifici, astfel încât rezultatele să fie relevante pentru afacerea respectivă. Acest core poate conține zona de stocare, de arhivare și de distribuire a informației, apoi nivelul de analiză, comandă și control, iar toate acestea respectând zona de reglementare internă. Există multiple cazuri în care deciziile sunt și automatizate, iar după rularea unor algoritmi la sediul central al companiei, pe baza datelor primite din teritoriu, rezultatele se întorc în teritoriu, uneori direct la senzori sau dispozitive. Alte două aspecte sunt
extrem de importante pentru funcționarea unui astfel de sistem complex, auditul sistemului și capacitatea acestuia de a răspunde schimbărilor specifice acestei lumi actuale, extrem de dinamice.

Riscul ca în viitor sistemele să fie copleșite de multitudinea datelor există, iar îmbunătățirea algoritmilor de decizie va deveni una dintre principalele preocupări ale analiștilor. Rețelele complexe vor avea o inteligență a lor,
dată de schimbul automatizat de date între dispozitive și de mărimea sistemului, în strânsă legătură cu mărimea companiei respective.
Propagarea datelor între subsistemele companiei va conduce la creșterea datelor colectate de nucleu, cu implicații pentru algoritmii de analiză și pentru întreaga rețea, iar acestea vor alimenta procesele interne și externe ale afacerii, cu impact asupra ecosistemelor formate între companii sau între companii și persoanele fizice.

Efectul de rețea va determina creșterea continuă a capacității de stocare și de arhivare a informației. Stratificarea sistemelor de analiză poate fi o soluție mai viabilă pentru volume mari de date, astfel încât la nucleul central să ajungă mai puține informații prin prelucrarea datelor primare, brute, cât mai aproape de zonele unde sunt produse și transmiterea către centru doar a unor rezultate intermediare, care necesită o prelucrare superioară sau o integrare cu alte informații provenite de la alte subsisteme.
Tot ce am prezentat până aici eu fost date generate în interiorul afacerii, de partenerii de afaceri și de clienți. O altă sursă extrem de importantă de date o reprezintă datele puse la dispoziție de Oficiile Naționale de Statistică
(ONS) și de instituțiile internaționale, precum Națiunile Unite, Banca Mondială și EurostatUniunea Europeană.

Rolul Oficiilor Naționale de
Statistică este de a furniza statistici și date relevante, de încredere și obiective, instituțiilor publice, mediului de afaceri și cetățenilor.
Pe aceste date oficiale se bazează politicile fiscale și monetare ale statului, sustenabilitatea programelor sociale, dar și deciziile strategice privind dezvoltarea infrastructurii. Dintre cele mai importante date furnizate de ONS amintim:
statistica construcțiilor de locuințe (ex: http://www.insse.ro/cms/ro/content/statisticaconstruc%C8%9Biilor), veniturile și cheltuielile gospodăriilor (ex: http://www.insse.ro/cms/ro/ content/veniturile-%C8%99i-cheltuielilegospod%C4%83riilor-17), cifra de afaceri în
comerțul cu amănuntul (ex: http://www.insse.ro/cms/ro/content/ cifra-de-afaceri-%C3%AEn-comer%C8%9Bul-cuam%C4%83nuntul-54), date privind turismul (ex: http://www.insse.ro/cms/ro/content/ turism-57), resursele de energie (ex: http://www.insse.ro/cms/ro/content/ resursele-de-energie-date-provizorii-57), Indicele prețurilor de consum-IPC (ex: http://www.insse.ro/cms/ro/content/ indicele-pre%C8%9Burilor-de-consum-ipc-55), datele privind populația și migrația (ex: http:// www.insse.ro/cms/ro/content/populatie), dar și multe altele. Pe lângă aceste date, ONS au mereu printre preocupări statisticile experimentale, ca activitate de cercetare științifică, prin care se pot dezvolta noi indici/indicatori statistici prin încorporarea unor noi metode statistice și a unor noi surse de date, precum cele de tip BigData (ex: http://www.insse.ro/cms/ro/statisticiexperimentale).
Institutul Național de Statistică pune la dispoziție TEMPO-Online, o baza de date statistice care dă posibilitatea de a accesa o gamă largă de informații (http://statistici.insse.ro:8077/ tempo-online/).
Comisia Europeană distribuie informații gratuite prin baza de date gestionată de Eurostat, care cuprinde informații colectate de la toate Oficiile Naționale de Statistică din
statele membre, dar și alte informații (https:// ec.europa.eu/eurostat/data/database).

Baza de date oferită de Banca Mondială se regăsește la adresa https://data.worldbank.org/, iar cea pusă la dispoziție de Națiunile Unite se află la adresa http://data.un.org/.
Tot mai mult, bazele de date puse la dispoziție publicului larg pot fi accesate prin instrumente automate de tip API (application program interface), astfel încât pot fi integrate
în aplicații software cu disponibilitate în timp real.

Ciprian Alexandru-Caragea, Expert BigData, Institutul Național de Statistică Conf. Univ. Dr., Prorector Universitatea Ecologică din București