Orașele inteligente nu mai sunt doar o aspiratie, ele au devenit in contextul dezvoltarii economice, o necesitate.

2% din suprafața planetei este acoperită de orașe, ce consumă 80% din totalul de energie produs la nivel mondial și produc 75% din totalul emisiilor de bioxid de carbon.

Astăzi, mai mult de jumătate din populația planetei, mai exact 4,03 miliarde de oameni, trăiește în zone urbane, estimându-se că, până în 2050, aceste valori vor crește până la nivelul de 66%. Este cum nu se poate mai clar faptul că, de-a lungul următoarelor decenii, vor exista schimbări semnificative în mărimea și distribuția populației lumii.

Conform statisticilor realizate la nivel global de către Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială, aproape jumătate din populația mediului urban locuiește în localități cu mai puțin de 500.000 de locuitori și doar o optime din aceasta locuiește în metropole mai mari de zece milioane de locuitori (Londra, Tokyo, Shanghai, Mombai, Sao Paulo etc.). Totuși, cea mai mare rată de creștere o au orașele cu populații cuprinse între 500.000 și 1.000.000 de locuitori – în special cele din Asia și Africa.

Orașele inteligente sunt soluția pentru tendința urbanizare care a cuprins întreaga lume. Ritmul rapid al urbanizării și extinderile neplanificate ale orașelor aduc schimbări de proporții economiilor de la orice nivel – dacă este să vorbim doar de consumul de apă, combustibili și energie electrică și ne putem imagina deja o poluare în creștere, cu impact puternic asupra vieților cetățenilor și a mediului înconjurător.

Deși doar 2% din suprafața planetei este acoperită de orașe, acestea consumă 80% din totalul de energie produs la nivel mondial și produc 75% din totalul emisiilor de bioxid de carbon. Putem spune astfel că deși orașele sunt cele mai vulnerabile schimbărilor climatice, tot ele sunt și cele mai responsabile de acest fenomen. Unele sunt afectate de creșterea nivelului mărilor, de forța în creștere a vânturilor, furtunilor etc., pe când altele pot fi afectate de temperaturi extreme – pozitive sau negative.

Toate aceste elemente alterează puternic calitatea vieții cetățenilor care le populează, în special prin impactul pe care îl au în infrastructura lor. În plus, multe orașe se confruntă cu o lipsă acută de locuințe, asociată cu sărăcia și criminalitatea, ceea ce duce la o intensificare a presiunii pe sistemele de securitate publică și de sănătate.

Orașele din țările în curs de dezvoltare întâmpină cele mai puternice provocări în călătoria către un oraș inteligent, însă, și aici, în această parte a lumii, este preconizată o creștere cu 95% a populației urbane până în 2050. În ciuda nivelului foarte scăzut al resurselor de care dispun și a capacității administrative restrânse sau, adesea, inexistente, aceste orașe vor întâmpina cele mai puternice provocări.

Deja aproape un miliard de oameni locuiesc la limita subzistenței, în ghetouri situate mai mult sau mai puțin la periferia marilor orașe. Trebuie menționat totuși că această creștere a populației are și câteva beneficii.

Presiunea pusă pe serviciile sociale va duce la o îmbunătățire a lor, va crește numărul de angajări în aceste sectoare, va crește numărul activităților cu efect cultural, social și educațional, vor trebui intensificate eforturile de satisfacere a nevoilor de mobilitate, sănătate publică etc. Cu alte cuvinte, putem vorbi totodată de o creștere a speranței de viață și de o reducere a sărăciei.

Orașele inteligente sunt entități foarte dinamice care se bazează pe fluxul continuu de persoane, idei, resurse și, în general, de conexiunile pe care le au cu alte entități din mediul pe care ele îl controlează. Pentru a prospera, orașele trebuie să răspundă nevoilor economice și sociale ale locuitorilor acestora. Ele trebuie să gestioneze impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător pentru a asigura o creștere sustenabilă, durabilă, de care să beneficieze toată lumea.

Autor: Lect. Univ. Dr.Cătălin VRABIE, SNSPA