Mobilitate urbană – Ghid explicativ

Mobilitate urbană - Plan de Mobilitate Urbana Durabila al Capitalei, Aura Raducu

Mobilitate urbană – Ghid explicativ – Planul de Mobilitate al Capitalei

Ați coordonat elaborarea Planurilor de mobilitate pentru cei 7 poli de creștere, cât și Planul de mobilitate pentru regiunea București- Ilfov. Când a fost finalizat planul de mobilitate și de ce nu a fost aprobat până acum de către CGMB? (conform informațiilor noastre se va vota în ședința din martie 2017)

Planul de mobilitate urbană durabilă pentru regiunea București–Ilfov, realizat pentru o perioadă de timp până în 2030, pecum și modelul/soft-ul de transport au fost finalizate în luna mai 2016 când s-a început procedura de obținere a avizului de mediu. Planul, fiind un document complex care prevede investiții majore a trebuit să parcurgă o serie de etape legislative și în prezent se desfășoară etapa finală de aprobare de către Consiliul General al Municipiului București cât și de Consiliul Județean Ilfov și toate cele 40 de localități din Județul Ilfov. Aș vrea să adaug că acest plan și softul anexat reprezintă un instrument de planificare pe termen lung a tuturor formelor de transport, motorizat sau nemotorizat, de pasageri sau marfă, în mișcare sau staționar și el poate fi modificat și adaptat în funcție de dezvoltările economice și nevoile cetățenilor.

Care sunt proiectele strategice cuprinse în Planul de mobilitate?

În primul rând s-a pornit de la principiul că vrem să facem un plan pentru oameni și nu un plan pentru mașini. Principalele obiective avute în vedere au fost: creșterea accesibilității tuturor cetățenilor – facilitarea accesului la locurile de muncă și la servicii, îmbunătățirea siguranței și securității, protecția mediului – reducerea poluării și a consumului de energie, eficiența economică, și nu în ultimul rând realizarea unui mediu urban modern, frumos, de calitate. Pornind de la aceste principii, s-au inclus în plan proiecte complexe, integrate printre care: Conectarea Bucureștiului la aeroportul Henri Coandă, ca principală poartă aeriană internațională din SE Europei cât și conectarea principalelor cartiere și localități din jurul Bucureștiului între ele, prin extiderea considerabilă a rețelelor de metrou și tramvai – rețele care reprezintă coloana vertebrală a circulației durabile în capitală; astfel se prevede extinderea cu peste 50 de km a rețelei de metrou și cu 12 km a rețelei de tramvai, modernizarea a peste 50 km linie tramvai, cât și cumpărarea de echipamente noi și moderne pentru toate tipurile de transport public – metrou, tramvai, troleibuz sau autobuze ecologice; Extinderea considerabilă a rețelei de transport pe bicicletă atât în capitală cât și în județ, planul stabilind o rețea nouă de minim 250 de km; Reorganizarea radicală a transportului public de călători atât în București cât și în județul Ilfov prin dezvoltarea unui sistem integrat de transport și tarifare, cu accesibilitate crescută pentru cetățenii din toate localitățile, modernizarea stațiilor, îmbunătățirea sistemului de informare a cetățenilor cât și implementarea unui sistem modern de management al traficului. Implementarea unei politici de parcare coerente și integrate și construirea de spații de parcare pentru degrevarea drumurilor și spațiilor dedicate pietonilor. Stabilirea unor soluții tehnice pentru zonele cu număr mare de accidente pentru creșterea siguranței și securității în circulație; Toate aceste lucruri nu se pot însă realiza fără o reformă instituțională care să ducă la respectarea Regulamentelor privind serviciul public de transport și anume: preluarea de către autoritățile locale a transportului județean de călători de la Ministerul Transporturilor, constituirea Autorității de Transport București-Ilfov, reorganizarea și modernizarea operatorilor publici și încheierea de contracte de servicii publice. Planul de Mobilitate se referă la perioada 2016- 2030.

Care sunt așteptările și rezultatele cuantificabile la finalul perioadei?

După aprobarea planului, proiectele trebuiesc pregătite și implementate de către autorități. Numai în acest context, planul își va atinge obiectivele de a realiza un transport modern, european, nepoluant și sigur, pentru toți cetățenii. Pregătirea acestor proiecte se poate face în paralel, unele având o durată mai lungă de implementare, altele își pot arăta rezultatele mai repede, ca de exemplu îmbunătățirea serviciilor de transport public pe toată regiunea și informarea corectă a cetățenilor. Un proiect de mare importanță, cu impact asupra descongestionării drumului național și reducerii poluării, proiect deja pregătit pentru lansarea construcției este magistrala de metrou M6 până la Otopeni.

A fost stabilită etapizarea sau urmează după aprobarea studiilor de fezabilitate? Care este valoarea proiectelor cuprinse?

Planul a fost realizat pentru un buget de aproximativ 7 miliarde de Euro din care aproximativ 50% va fi utilizat pentru proiecte derulate de autoritățile locale (București și Ilfov) și 50% va fi utilizat pentru investiții în dezvoltarea sistemului de metrou din subordinea Ministerului Transporturilor. Finanțarea poate veni parțial și din fonduri europene, planul reprezentând totodată o condiționalitate pentru finanțarea proiectelor de metrou, proiectelor de dezvoltare urbană sau pentru finalizarea proiectului de cercetare ELI de la Măgurele (asigurarea conectivității). Având în vedere domeniile diverse abordate în cadrul planului, interconectarea proiectelor cât și durata Planul de Mobilitate al Capitalei ghid explicativ Aura Răducu Expert Fonduri Europene Harta traseelor cu pistele pentru bicicliști diferită de pregătire, este bine de stabilit etapizarea proiectelor imediat după aprobarea planului. În orice caz, pregătirea proiectelor finanțabile prin fonduri europene ar trebui accelerată și considerată o prioritate pentru autoritățile locale.

Care componente ale PM justifică necesitatea avizului de mediu și când a fost acesta obținut?

Avizul de mediu a fost obținut la începutul lunii ianuarie 2017, în conformitate cu prevederile HG nr 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Se aplică Regulamentul 1370/2007 privind serviciul public de transport?

Nu, deși Regulamentul 1370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate Statele Membre începând cu decembrie 2009.

Au existat probleme în colectarea datelor la fața locului, față de cele prezentate de către documente?

Au fost colectate extrem de multe date pentru realizarea modelului de transport și a planului de mobilitate. Nu a fost ușor având în vedere lipsa unor date statistice exacte, atât privind populația cât și specifice transportului public și infrastructurii stradale cât și lipsei de prognoze de dezvoltare teritorială pe termen lung, lipsa unui PUG (plan de urbanism general) actualizat la nivelul municipiului sau lipsa planului de amenajare a teritoriului regional. Totuși prin aprobarea și demararea implementării acestui document strategic și utilizarea soft-ului de transport se crează cadrul unei planificări corecte, integrate și pe termen lung.

Cine coordonează autoritățile locale de la centru? Cine răspunde de realizarea și implementarea planului la nivelul administrației locale ?

Responsabilitatea privind politica de dezvoltare urbană o are Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă se face în conformitate cu Legea 350/2001, actualizată în 2013, privind amenajarea teritoriului și urbanismul și a Normelor metodologice din 26 februarie 2016 de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism. În cazul Planului de Mobilitate Urbană București-Ilfov, având în vedere faptul că planificarea este făcută pentru teritoriul Municipiului București și a Județului Ilfov urmează a se constitui o asociație a autorităților locale.

Cine a finanțat planul de mobilitate pentru București?

Elaborarea planului de mobilitate a fost făcută de către o echipă complexă de specialiști din România și din mai multe țări europene și din afara UE sub coordonarea BERD și a fost finanțat în cadrul programelor europene. Un rol important l-a avut și Comitetul de Mobilitate constituit la nivelul PMB la care au participat atât reprezentanți ai instituțiilor publice cât și ai societății civile. Acest proiect va asigura punerea în aplicare a conceptelor europene de planificare și de management pentru mobilitatea urbană durabilă adaptate la condițiile specifice regiunii București – Ilfov.

Cum vedeți integrarea planului de mobilitate în conceptele smart city?

Termenul de Smart City este utilizat și pentru a desemna orașele care apelează intensiv la tehnologiile noi ”tip Smart” dedicate îmbunătățirii serviciilor publice, realizării unei dezvoltări economice durabile, creșterii nivelului de comfort al cetățenilor din localitățile urbane și rurale, eficientizării consumurilor de resurse și reducerii cheltuielilor pe termen mediu și lung. Exact acestea sunt principiile care au stat la baza elaborării Planului de mobilitate – o mobilitate urbană inteligentă, cu emisii de gaze reduse, soluții integrate de mobilitate, transport intermodal, utilizarea sistemelor inteligente de ticketing și de management al traficului.

Aura Răducu, expert Fonduri Europene, Senior Contributor Smart City Magazine

Foto prezentare: PMUD – PMB