Contributor Smart City Magazine:
Dr. Liviu Râncioagă, Expert Promovare, Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov
Una dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene este cea a coeziunii economice, sociale şi teritoriale. De la aderarea în 2007, în România, principalul instrument al implementării acestei politici a avut forma Programelor Operaţionale Regionale 2007-2013, respectiv 2014-2020.
Deşi se operează cu mai multe definiţii ale conceptului „smart city” în lume, şase verticale sunt elementele comune: Smart Citizen, Smart Living, Smart Mobility, Smart Environment, Smart Economy, Smart Governance.
Aceste dimensiuni sunt transpuse în prioritățile de investiţii ale noii politici de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027: O Europă mai inteligentă, mai verde, mai conectată, mai socială, mai apropiată de cetăţenii săi.
Programul Operaţional Regional 2021-2027
În România, pentru prima dată, Programul Operaţional Regional 2021-2027 nu va mai fi unul singular, centralizat pentru întreaga ţară, ci va exista câte un POR în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare regională. La nivelul regiunii de capitală a României autoritatea de management va fi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti- Ilfov. Priorităţile europene sunt transpuse la nivel regional şi încadrate în Programul Operaţional Regional Bucureşti-Ilfov 2021-2027, document aflat la momentul prezent în dezbatere publică şi negociere cu Comisia Europeană.1
Regiunea Bucureşti-Ilfov
Prin caracterul său unic de cuprindere a capitalei statului, cunoaşte o serie de elemente economice şi sociale care o departajează considerabil faţă de celelalte regiuni din ţară: cea mai urbanizată regiune (92%), cel mai ridicat PIB/ locuitor din ţară exprimat în puterea de cumpărare standard (160% faţă de media UE27 sau 224% faţă de media regiunilor din România)2, cel mai mare număr de întreprinderi mici şi mijlocii (circa 25%), cea mai mare pondere a investiţiilor străine directe (circa 60%), cele mai multe instituţii publice centrale, cel mai mare număr de universităţi şi studenţi.
Are cea mai ridicată densitate a populaţiei ca regiune (1452 loc./km2), iar capitala Bucureşti cu aproape 9000 loc./km2, se situează în top 10 european. Cu densitatea de maşini pe cap de locuitor, peste 700 de unităţi în Bucureşti, se situează pe primul loc în UE3. Aceasta, coroborat cu suprafaţa administrativă mică a capitalei (jumătate faţă de suprafaţa Vienei, Pragăi, Budapestei), construirea pe verticală în perioada comunistă, dar şi după 1990 (estimându-se că astăzi există 16.000 de blocuri de apartamente), duce la faptul că 65% din populaţie locuieşte în apartamente (1,5 milioane de locuitori).
Densitatea populaţiei şi a maşinilor
Are un impact dovedit şi în continuă creştere în ultimii ani în ce priveşte congestionarea traficului, a lipsei locurilor de parcare (mai ales în cartierele de blocuri), a timpului de deplasare între două puncte sau a celui de staţionare în maşina proprie.
Datele din anul 2020, în contextul restricţiilor de deplasare şi trecerii la regim de telemuncă din cauza pandemiei pentru sute de mii de angajaţi, arată totuşi că Bucureşti rămâne una dintre cele mai congestionate metropole europene (locul 18 mondial din 416 oraşe monitorizate), cu 165 de ore (6 zile, 21 de ore) petrecute în plus în blocaje rutiere faţă de timpul necesar în mod curent de 30 de minute pentru a parcurge o distanţă. Cu un an înainte, în 2019, timpul extra petrecut în trafic în Bucureşti a fost de 9 zile şi 11 ore.4
Problema traficului. Apreciez că un smart citizen ar avea altă motivaţie, productivitate şi stare de spirit dacă cele 6-9 zile le-ar folosi sub forma concediului de odihnă anual.
Afectează în mod direct mobilitatea indivizilor, dar şi calitatea vieţii prin poluarea excesivă a aerului generată de trafic. Creşterea populaţiei din Ilfov în ultimii 20 de ani (nu datorită imigraţiei din alte state sau din provinciile României, ci a mutării a zeci de mii de familii din Bucureşti), amplifică problemele cotidiene ale capitalei.
Cel mai îndrăzneţ proiect comun aprobat toate UAT din regiune este Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov 2016-2030 (PMUD).
Obiectivul principal
Îl constituie realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, pentru oameni, nu pentru maşini. Aşteptările de la Plan şi autorități este ca în următoarea decadă să se schimbe în bine traficul, mobilitatea şi viaţa cetăţenilor.
Având în vedere caracterul de magnet al capitalei şi problemele indiscutabile ale traficului, consider că dezvoltarea infrastructurii din punctul de vedere al mobilităţii smart este vitală. Infrastructura atrage după sine comportamentul indivizilor şi firmelor.
Pentru obţinerea celor mai bune rezultate este necesară colaborarea permanentă a celor patru piloni smart city: instituţiile publice centrale şi locale, firmele private, mediul academic şi societatea civilă. Fiecare constituie o rotiţă a mecanismului de dezvoltare a unui oraş şi fiecare are anumite cunoştinţe, know-how şi putere decizională pentru a introduce în proiectele de mobilitate, multiple componente: managementul traficului urban, transportul public, infrastructura inteligentă de transport, accesibilitatea, fără a uita că oraşele trebuie să fie în primul rând gândite şi dezvoltate pentru oameni.
O măsură care ar putea decongestiona traficul şi asigura o dezvoltare inteligentă a oraşului ar putea fi inclusiv reconfigurarea majoră a suprafeţei capitalei, prin extinderea teritorială şi administrativă. Ca în secolele trecute, când actualele cartiere bucureştene erau spaţii limitrofe capitalei, în viitorul apropiat aceasta s-ar putea decide, pentru dezvoltarea sustenabilă şi inteligentă a regiunii.
(1) Draft POR sub forma Anexei V la Regulamentul CE privind prevederile comune – CPR, versiunea 23 aprilie 2021, https://www.adrbi.ro/programe-regionale/por-bi-2021-2027/
(2) https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/TGS00005/default/table?lang=en
(3) Un exemplu al discrepanţelor regionale îl reprezintă faptul că la nivelul statelor, România are cel mai mic nr. de maşini la 1000 de locuitori, 357 în anul 2019 (https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=road_eqs_carhab&lang=en).
(4) https://www.tomtom.com/en_gb/traffic-index/bucharest-traffic