Un an critic. Un an critic a fost și 2021, plin de provocări și diferite crize – cea sanitară, politică, socială sau a prețurilor. Un an critic este și 2022. Fie înțelegem în profunzime ce se întâmplă în societate, și atunci vom ști relația și legătura între nevoile de dezvoltare ale comunităților noastre și sursele de finanțare. Un an critic pentru că nu avem timp pentru lamentări, păreri sau explicații despre cum nu se poate realiza un proiect. Suntem la start. România are o fereastră de doar 5 ani pentru a face schimbările profunde despre care societatea discută în ultimii 30 de ani.
Singuri ne-am pus în această postură și tot noi, cu iscusință de cele mai multe ori, ne-am creat această presiune – avem 5 ani pentru a folosi cele mai mari surse de finanțare la care am avut vreodată acces, 5 ani pentru a închide cercul unui proiect, de la idee la implementare (banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026, sursa mfe.gov.ro)
Despre reziliența comunităților noastre, sau mai bine zis lipsa acesteia s-a vorbit mult în ultimii doi ani. Pandemia a bulversat administrația locală care ar fi trebuit să reacționeze mai prompt și mai eficient pentru a proteja viața oamenilor. Una dintre cele mai importante concluzii ale acestor doi ani cred că este nevoia de a face orașele mai umane, comunitățile mai empatice și mai conectate. Binele comunitar!
Sunt convins că 2022 va fi anul noilor trenduri privind realizarea proiectelor Smart City și Smart Village.
Cumva, cu o minimă maturizare a întregului ecosistem implicat în dezvoltarea comunităților, 2022 este posibil să fie anul bugetării participative, a incluziunii digitale, a regenerării urbane, a sănătății colective, a orașului în 15 minute, a spațiilor publice planificate ”green”, a economiei bazate pe inovație, a creativității digitale, a economiei circulare, a monitorizării calității aerului, a inteligenței artificiale care se va integra în comunitate prin proiecte Open Data și Big Data, a conștientizării asupra amenințărilor cibernetice dar, mai ales, a implicării civice – rolul colaborativ va fi redefinit în principalele orașe.
Apartenența la un spirit al locului, genius loci, este importantă pentru dezvoltarea durabilă dar și să înțelegem cum ne raportăm la arhitectura și urbanismul unui oraș (analogia biologică a orașului văzut ca organism viu în transformare și metamorfoză, în contextul proiectelor Smart City).
Vă invit să citiți acest număr al revistei Smart City Magazine în care vă provocăm să discutăm despre aceste noi trenduri și relația dintre cetățean – tehnologie – comunitate.
Fie și parțial, incipient sau matur ca abordare, o să vedem o parte din trendurile de mai sus cum încep să modeleze comunitățile noastre – putem spune merită.
Va fi frumos!
Cu drag,
Eduard Dumitrașcu
Președinte, Asociația Română pentru Smart City