România fără ghișee. Pentru că ghișeul este o mentalitate. O ancoră în trecut. România fără ghișee nu înseamnă roboți și nici lipsa oamenilor. Înseamnă că personalul din instituțiile publice poate face munca pentru care s-a pregătit, în timp ce automatizarea preia sarcinile repetitive, lipsite de valoare adăugată.
Nicio societate nu a fost pregătită pentru criza sanitară din 2020, chiar și cele mai performante națiuni au fost zdruncinate de limitările impuse de Covid-19. Niciodată nu s-a pus atât de multă tehnologie în slujba omenirii.
Este momentul să analizăm cu răbdare cum stăm acum, la aproape doi ani de la noua resetare a omenirii, și mai ales, cum înțelegem să transformăm orașele în noul context.
Pentru prima oară, la nivel național, ne preocupăm de subiecte precum identitatea digitală, portofel digital, e-guvernare și beneficiile pe care le putem avea prin transformarea digitală. De modul în care planificăm acum orașele va depinde viitorul acestora. PNRR poate fi un instrument extraordinar, dar nu ne va ajuta dacă nu vom avea capacitatea de absorbție. La fel cum pandemia a accentuat discrepanțele între comunitățile cele mai dezvoltate, care au evoluat mult mai rapid, față de cele ale căror primării nu au încă o adresă oficială de email.
Campania România fără ghișee este o inițiativă rezultată în urma studiilor pe care le-am realizat la doar două luni de la debutul pandemiei, Impactul Covid-19 asupra administrației publice locale, (mai 2020), a celor realizate la un an distanță Smart Cities: Impactul digitalizării asupra instituțiilor din România în contextul crizei de sănătate 2020 (mai 2021), Cloud privat: Nevoi și așteptări în cadrul administrației centrale (iunie 2021), precum și a celor ale partenerilor și membrilor noștri Digitalizarea comunelor din România, (Holisun&ACoR, 2021). Studiilor li se adaugă zecile de întâlniri de lucru, workshop-uri, webinarii și evenimente, toate arătând că suntem într-un moment de schimbare profundă.
România fără ghișee ne arată că în România, în anul 2021, un angajat are încă nevoie de o zi liberă pentru a rezolva ”problemele” în raport cu administrația publică.
În decembrie 2019, la Palatul Parlamentului, Asociația Română Pentru Smart City lansa Carta România 2030, alături de peste 400 de lideri ai industriei Smart City din România. Un demers menit să atragă atenția asupra nevoii de digitalizare a comunităților, de transformare și transpunere în acord cu vremurile pe care le trăiam. Doar trei luni mai târziu, realitatea ne arăta nevoia reală de automatizare a proceselor, de acceptare a noilor tehnologii pentru a ne scuti de birocrație. Avem pentru prima oară o inventariere a serviciilor publice, în timp ce în martie 2020 semnătura digitală era un mister. Avem pentru prima oară o lege care interzice solicitarea de către instituțiile statului a unor documente emise de instituțiile statului. Sigur că va mai dura până când acest lucru va fi realizabil în toată România, dar direcția este certă, nu ar trebui să ne mai întoarcem niciodată la dosarul cu șină și la ghișeu.
Cu drag,
Eduard Dumitrașcu
Președinte
Asociația Română pentru Smart City